Numărul persoane care au plecat din țară pentru mai mult de 12 luni a continuat să crească și anul trecut, ajungând la aproape 220.000 de persoane (ceea ce depășește populația orașului Brăila, de exemplu), comparativ cu 207.578, în 2016, conform noilor date INS.
Dintre aceștia, aproximativ 37.500 au fost tineri cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani. Înseamnă 3% din totalul tinerilor cu aceste vârste.
Urmează grupa de vârstă a tinerilor între 20 și 24 de ani:
Se observă astfel tendința de revenire la fluxurile masive de imediat de după intrarea în Uniunea Europeană, dovadă că nu a crescut speranța pentru un trai decent în viitorul apropiat:
Emigrația și sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate a depășit cu 71.125 persoane numărul născuțiilor vii), au dus la diminuarea populației rezidente la 19,524 milioane persoane.
Potrivit metodologiei, populația rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.
Fenomenul de îmbătrânire demografică își continuă trendul de agravare:
- 116,9 persoane vârstnice (de peste 65 de ani) la 100 de tineri sub 15 ani
- ecartul dintre populaţia vârstnică şi populaţia de până la 14 ani a ajuns la 513.000 persoane, comparativ cu 439.000 la 1 ianuarie 2017
- indicele de îmbătrânire demografică a crescut și el, la 116,9 persoane în vârstă la 100 de persoane tinere.
Raportul de dependenţă demografică – dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoane sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populaţia în vârstă de muncă (15 ‐ 64 ani) exprimat la 100 de persoane – a urcat ușor, de la 50,1, la 50,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.
