Elveţienii au respins, duminică, introducerea unui salariu minim unic în ţară, de aproximativ 3.300 de euro, care ar fi fost cel mai mare din lume, potrivit primelor proiecţii publicate de institutul GFS.bern.
În cantoanele elveţiene populaţia a fost consultată în legătură cu stabilirea unui salariu minim în ţară, cu achiziţionarea unor avioane de luptă şi cu intezicerea unor drepturi pentru persoanele condamnate pentru abuzz sexual asupra minorilor.
De ce au respins elveţienii cel mai mare salariu minim din lume
Doar 23 la sută dintre elveţieni s-au pronunţat în favoarea introducerii unui salariu minim de 22 de franci elveţienie pe oră (18 euro), potrivit unui mesaj publicat pe Twitter de GFS.bern, care precizează că marja de eroare este de 3 la sută.
Birourile de vot organizate pentru referendumul de duminică s-au închis la ora 12.00 (13.00 ora României) iar la scurt timp primele rezultate publicate de autorităţile cantonale au arătat că iniţiativa a fost respinsă la Geneva, cu 66,2%, la Basel, cu 62,8%, la Vaud, cu74%.
Acest salariu minim ar fi fost cel mai ridicat din lume. În Europa, salariul minim este de 9,43 de euro în Franţa, de 5,05 în Spania şi va fi, în Germania, de 8,50 de euro începând din 2015.
Pentru sindicate şi partidele de stânga, costul foarte ridicat al vieţii în Elveţia ar fi justificat acest salariu minim de peste 3.000 de euro.
O mare parte din populaţie se teme că un astfel de salariu ar putea favoriza o creştere a şomajului, aproape inexistent în Elveţia (3,2 la sută în aprilie).
Împotriva proiectului s-au pronunţat partidele de dreapta şi mediile agricole.
Guvernul elveţian a transmis că un salariu minim atât de ridicat ar reprezenta un pericol pentru locurile de muncă şi o presiune din partea imigraţiei.
Elveţia refuză Gripen şi interzice drepturi ale condamnaţilor pentru abuz sexual împotriva minorilor
La două ore după închiderea urnelor, rezultatul referendumului pe tema cumpărării a 22 de noi avioane de luptă suedeze Gripen era încă nesigur, potrivit institutului GFS.bern.
La Geneva, potrivit primelor rezultate în urma numărării a 90 la sută din voturi, Gripen (de fabricaţie suedeză) a fost respins de 67,5 la sută din populaţie, iar la Basel de 67,42 la sută.
Primele estimări din Zurich arată o respingere a iniţiativei cu 52 la sută, potrivit GFS.bern. Dar experţii se aşteaptă la un rezultat strâns. Contractul pus în discuţie valorează 3,5 miliarde dolari.
Elveţienii au aprobat – cu 63 la sută din voturi şi o marjă de eroare de 3 la sută, potrivit GFS.bern – o iniţiativă care cere ca orice persoană condamnată pentru abuz sexual asupra unui copil sau a unei persoane dependente să fie privată pe viaţă de dreptul de a exercita o activitate profesională sau voluntară care să o aducă în contact cu minorii sau persoanele dependente.
Democraţia directă elveţiană
Sistemul elveţian de exercitare a democraţiei directe permite organizarea a patru referendumuri pe an, pe teme de interes naţional. În acest mod se transformă relativ uşor voinţa populară în lege.
Ultimul referendum organizat în Elveţia a fost cel din februarie, când populaţia a fost consultată în legătură cu instituirea de cote anuale de imigranţi. Referendumul a stârnit în egală măsură proteste ale Uniunii Europene şi ale marilor companii elveţiene, dar populaţia a aprobat această măsură în procent de 50,3%.
Parlamentul elveţian are la dispoziţie 3 ani să reglementeze ce s-a votat la referendum.
