UPDATE: Premierul Ciolacu a declarat că amendamentul privind Pilonul II de pensii nu este asumat de PSD și a fost eliminat.
Deputatul liberal Florin Roman a explicat, marţi, în Parlament, că un amendament la proiectul de lege privind măsurile fiscale pentru care Guvernul urmează să-şi angajeze răspunderea în Parlament, propus de secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Daniela Pescaru, care presupunea o „naţionalizare mascată a Pilonului II de pensii”, s-a strecurat în lista modificărilor care urmau să fie susţinute de PNL şi PSD, liberalii cerând retragerea acestuia.
****
Știrea inițială:
PSD a depus marți un amendament la pachetul cu măsuri fiscale prin care se prevede eliminarea obligativității contribuțiilor pentru Pilonul II de Pensii.
Nu e prima încercare a partidului de-a naționaliza de facto Pilonul II, însă consecințele pot fi imprevizibile, atât pentru stat, cât și pentru asigurați:
Pentru stat, Fondurile de pensii sunt printre cei mai importanti creditori ai statului și cumpărători de titluri de stat.
Pentru asigurați, nu e sigur în ce proporție statul va putea asigura peste 15-20 de ani pensiile în pilonul I, în condiții de drastică scădere demografică.
Amendamentul propus de PSD:
Art. 154 alin1 – (1) Persoanele care până la data de 1 ianuarie 2024 au aderat la un fond de pensii pot opta individual, în scris, pentru a rămâne participant la fondul de pensii unde figurează în evidențe până cel târziu la data de 31 martie 2024.
(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) și (2) ale art. 30 în vigoare la data de 31 decembrie 2023, care nu își exprimă opțiunea de aderare la fondul de pensii unde se află în evidențe rămân asigurate în sistemul public de pensii.
(3) Valoarea activului personal existent în contul participanților care nu și-au exprimat opțiunea de a rămâne în fond de pensii unde figurează în evidență, până cel târziu la data de 31 martie 2024, rămâne în administrarea fondului de pensii.
(4) Participanții la fondul de pensii care nu au exprimat opțiunea potrivit alin. (1), la îndeplinirea condițiilor legale beneficiază de drepturile prevăzute de lege corespunzător activului personal existent în cont.
(5) Registrul participanților prevăzut la art. 34 alin. (1) se actualizează de către instituția de evidență după finalizarea activităților specifice privind opțiunea prevăzută la alin. (1).
(6) După exprimarea opțiunii potrivit alin. (1), participanții sunt obligați să contribuie la un fond de pensii și nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată.
Încercările de naționalizare a pilonului II
Eliminarea obligativității a mai fost încercată de două ori, începând cu 2007, când a fost introdus Pilonul II, dar guvernanții din momentele respective au abandonat ideea, după reacțiile dure primite din partea unor instituții internaționale.
România a semnat în 2009 un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) de 20 de miliarde de euro.
În 2010, în plină criză financiară internațională, când România a contractat cel mai mare împrumut de până în momentul respectiv, Guvernul Emil Boc a cerut permisiunea troicii de renunțare la micșorare a contributiei, de la 2,5% din salariul brut lunar, la numai 0,5%, pana la sfarsitul lui 2011. Solicitarea a fost considerată inacceptabilă de către cele trei instituții.Reducerea contribuțiilor a fost considerată atunci de administratorii fondurilro de pensii o „naționalizare” a sistemului.
Marele scandal din 2017, când fostul ministru de Finanțe Ionuț Mișa a anunțat naționalizarea Pilonului II de Pensii
În iunie 2017, fostul ministru PSD Ionuț Mișa anunța desființarea Pilonului, la sfârșitul anului: “Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii (facultativ). Vor opta între stat şi privat”.
Liviu Dragnea a negat intenția respectivă, dar, până la urmă, guvernul PSD – ALDE a redus contribuția virată la acest Pilon, de la 5,1%, la 3,75%, începând cu 2018, în condițiile în aceste sume ar fi trebuit să crească în 2018, la 6%, conform calendarului din legea de înființare a acestora.
La momentul respectiv, în aprilie 2017, ASF a amendat NN Pensi cu 750.000 de lei (1% din capitalul social), după ce compania le-a trimis clienților o scrisoare prin care îi atenționa în legătură cu discuțiile privind eventuala decizie de naționalizare a Pilonului II. Amenda a fost anulată de instanță.
Randamente de 9 – 10% în primele 7 luni din 2023
Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au avut randamente nominale de 9 – 10%, în primele şapte luni ale acestui an, recuperând căderile din 2023 când, pentru prima dată de la lansarea sistemului de pensii private în ţara noastră, fondurile obligatorii au încheiat un an cu randamente nominale negative.
Conform specialiştilor, temperarea inflaţiei, oprirea creşterii dobânzilor şi disiparea efectelor şocului invaziei Rusiei în Ucraina au fost benefice pentru evoluţia titlurilor de stat şi a acţiunilor, principalele două tipuri de instrumente financiare din portofoliile fondurilor de pensii private. Totuşi, inflaţia ridicată face ca în termeni reali titlurile de stat să înregistreze pierderi, care trebuie compensate prin randamentele superioare obţinute de componenta de acţiuni, ce poate avea randamente reale pozitive.
Fondurile de pensii Pilon au o expunere de 20 – 25% din portofolii pe acţiuni, în cea mai mare parte listate la Bursa de Valori Bucureşti, fiind cel mai important investitor instituţional din piaţa noastră. De la începutul anului şi până în data de 4 august, indicele BET-TR, ce reflectă evoluţia celor mai importante acţiuni de la BVB plus dividendele acordate de companii, a avut un avans de 16,4%.
Randamentul mediu din 15 ani – 7,41% pe an
„Fondurile de pensii din România sunt puternic expuse pe titluri de stat emise de guvernul României. Anul trecut, într-un mediu cu dobânzi în creştere, titlurile de stat au avut o pierdere puternică de valoare, dar care s-a recuperat într-o oarecare măsură în acest an. De la randamente de 2-3% la care se tranzacţionau anul trecut, au crescut la peste 8%, iar acum au coborât la un randament situat între 6% şi 7%. Iar asta s-a văzut în evoluţia fondurilor”, a explicat Adrian Codîrlașu, analist CFA.
Conform măsurilor din PNRR, contribuţiile la pensiile private obligatorii vor creşte de la 3,75% cât sunt în prezent, la 4,75%, începând cu 1 ianuarie 2024.
Potrivit unui comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România din luna iunie, după 15 ani de funcţionare (20 mai 2008 – 22 mai 2023), fondurile de pensii private obligatorii ajunseseră la un număr total de peste opt milioane de participanţi, în timp ce activele nete aflate în administrare depăşiseră 107,7 miliarde RON (circa 21,6 miliarde de euro), un maxim istoric pentru sistem în acel moment.
De la lansarea sistemului şi până în data de 22 mai a acestui an, randamentul mediu anualizat al fondurilor Pilon II era de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,38% pentru aceeaşi perioadă, conform APAPR.
Expunerea fondurilor de pensii pe titluri de stat variază între 55% și 70% din totalul plasamentelor. În acțiuni listate la BVB sunt investite alte 20 – 25% din active, fondurile de pensii fiind cei mai importanți investitori instituționali de pe piața de valori mobiliare.
Naționalizarea acestor fonduri ar aduge prejudicii grave atât statului, care s-ar împrumuta mai greu și la dobânzi mai mari, cât și piața de capital, aflată încă în stadiu de piață emergentă.
****
Urmărește-ne pe Google News
