fbpx

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

Eficiența fiscalității românești în criză : Taxarea veniturilor versus colectarea taxelor. O comparație cu blocul estic

de Marin Pana 15.9.2013

Datele dintr-o analiză a Consiliului Fiscal arată că suntem fruntași la taxarea veniturilor populației și ultimii dintre fostele state socialiste acum membre UE la strângerea contribuțiilor sociale. Clasamentele au fost întocmite nu după rata nominală a impozitelor, ci după sumele efectiv intrate în visteria statului.

La impozitul pe profit ne situăm la mijlocul clasamentului, pe locul 5 din 10 state analizate. Cu toate acestea, trebuie remarcată reducerea graduală a ponderii acestui tip de impozite în PIB, de la 2,5% din PIB în 2008 la doar 1,8% în 2012, ceea ce spune multe atât despre diminuarea profitabilității cât și despre eficiența colectării banilor.

(CLICK PE TBEL PENTRU MĂRIRE)

Practic, aportul la buget al acestor trei categorii de impozite ca pondere în PIB a fost același în 2012 ca și în 2005, respetic 14,2% din PIB față de 14,1% din PIB. Ceea ce s-a modificat radical a fost structura în care s-a realizat impozitarea efectivă ( vezi tabelul ). Practic, impozitarea veniturilor a trebuit să suplinească reducerea încasărilor la impozitarea profiturilor dar și diminuarea CAS.

Introducerea cotei unice pe fondul diminuării contribuțiilor sociale și a reducerii inerente a profitabilității afacerilor a consdus la majorarea considerabilă a poverii fiscale care apasă asupra celor care realizează venituri. De aici și cauza principală a deficitului de cerere internă în raport cu posibilitățile de creștere sustenabilă a economiei.

Bruma de bani suplimentar obținuți au fost redirijați spre consumul altora decât cei care i-au realizat. Ceea ce nu a stimulat prea mult pe beneficiari, în veșnic decalaj între necesități și posibilități rezultate din activitate proprie. În schimb a indus probleme mari la plata creditelor angajate de cei care munceau și erau taxați pentru a susține întregul buget.

Deși avem a patra cotă de taxare ca nivel oficial între statele NMS 10 ( NMS este abrevierea englezescului new member states, care grupează fostele state socialiste intrate recent în UE, mai puțin Croația), în practică suntem pe penultimul loc la rata implicită, care consemnează realitatea din teren, și, desigur, pe ultimul loc în ce privește eficiența colectării.

Avem aici explicația deficitului cronic al bugetului de pensii, echivalent deja cu aproape întreg deficitul bugetar. Un calcul simplu arată că aducerea indicelui de eficiență a colectării CAS la 0,85, adică undeva la mijlocul clasamentului regional, ar fi suficientă pentru a nu mai avea nici deficit la bugetul asigurărilor sociale și nici deficit la bugetul general consolidat (dacă nu redirijăm sumele astfel disponibilizate dinspre consum spre investiții).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De remarcat că exact statele care au cote legale mai mari de impozitare colectează mai bine sumele cuvenite. Dacă Polonia merge pe o variantă echilibrată, cu o cotă legală relativ ridicată dar mai ponderată, pe care o și poate strânge, Cehia procedează per total exact invers decât noi și preferă să alimenteze bugetul din contribuții sociale decât să pună accentul pe impozitarea veniturilor personale.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din corelarea celor două clasamente, se pot observa două grupuri de câte trei țări plasate în primele patru și, respectiv ultimele patru locuri dar la poluri opuse în funcție de contribuții sociale și impozit pe venit. Grupa Cehia, Slovacia, Polonia excelează la CAS, dar nu se omoară cu firea la impozitarea veniturilor personale și grupa România, Ungaria, Bulgaria care se concentrează pe taxarea veniturilor și o lasă mai moale cu prelevarea CAS.

Simpla alăturare și trimiterea la evoluția economiilor plus nivelul de trai măsurat de consumul individual sugerează o anumită superioritate a primei abordări din perspectivă fiscală. Care nu ne caracterizează, în principal, deoarece nu conștientizăm importanța contribuțiilor ”impersonale” și nu avem o viziune mai largă asupra mersului economiei.

Lucrurile se amestecă la eficiența colectării impozitului pe profit, unde Bulgaria devansează ușor Cehia în fruntea clasamentului iar balticele Estonia și Lituania apar la coada clasamentului, alături de Ungaria. De precizat că baza proximă de raportare utilizată de Consiliul Fiscal pentru profitul impozabil a fost excedentul brut din exploatare.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

La eficiența taxării profiturilor, din nou avem de-a face cu trio-ul Cehia, Slovacia, Polonia în primele patru clasate. Aceste state dețin și cele mai mari cote efective colectate ( cu adevărat record pentru Cehia, de peste șapte procente ), deoarece au o cotă de impozitare aproape dublă față de Bulgaria, strecurată pe primul loc la eficiență dar, per total, cu o rată implicită sub cea poloneză.

Față de noi, bulgarii au încercat măcar să se apropie cu mijloacele de care dispun de trio-ul ceho-slovaco-polonez și au și reușit într-o oarecare măsură, ceea ce explică, în mare măsură și politica fiscală cu rezultate mai bune la ei decât la noi. Poate și pentru faptul că noi ne-am mulțumit să venim cu soluții de care ei nu dispun (din motive de paritate fixă a leva față de euro), pe partea de politică monetară.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.9.2013

2 comentarii

  1. Biris
    16.9.2013, 8:39 am

    Excelent articol, felicitari autorului! Pentru a fi insa completa, o astfel de comparatie trebuie sa include nu numai cotele de contributii, ci si baza. Baza de impozitare este plafonata Polonia, Bulgaria, Slovacia, Hungaria la nivele rezonabile, la noi singurul plafon efectiv este contributia individuala la asigurai sociale, si aceea mult prea sus (5 salarii medii) ca sa fie eficienta. La noi nu numai cotele mari duc la conformare voluntara scazuta, ci si baza. Trebuia sa plafonam baza de calcul odata cu introducerea cotei mioritice de 16% in 2004, guvernul de atunci avea alte prioritati, nu reforma… Slovacii au facut-o cu un an inainte si au devenit Detroitul Europei.

  2. iooo
    17.9.2013, 2:09 pm

    o masura simpla pentru reducerea deficitului la fondul de pensii o reprezinta eliminarea totala a contributiilor de sanatate iar bugetul sanatatii asigurat de catre bugetul de stat, in cazul sanatatii sunt 2 birocratii paralele casa de sanatate si ministerul sanatatii care se calca pe picioare si nu isi asuma raspunderea, eliminarea birocratiei ar duce la scaderea costurilor sistemului, in conditiile in care veniturile din asigurarile sociale nu au reusit de multi ani sa asigure finantarea, iar efectul benefic ar fi in cazul angajatiilor de aproape 11% din totalul celor 44% o reducere efectiva a contributiilor sociale cu 25%, o rata redusa ar descuraja munca la negru si la gri, sa nu uitam ca in cazul acesta statul pierde ambele impozite si cel pe venit.
    Din alt punct de vedere contributiile de sanatate sunt nedrepte un salariat cu 1000 de lei beneficiaza efectiv de aceleasi servicii ca si unui de 9000 de lei lucru anormal pe cand celelalte contributii sunt proportionale pensie si somaj mai mare.
    Calculul contabil spune ca o reducere de 25% a contribuiilor sociale ar determina incasari mai reduse cu 2,2% din pib, insa e foarte probabil ca incasarile cumulate de impozit pe venit si asigurari sociale sa recupereze prin reducerea evaziunii de macar 1% din pib, iar datorita impozitarii indirecte tva+accize si impozit pe profit sa se mai recupereze inca 0,5% din pib, iar sanatatea poate economisi cam 0,2% din pib prin desfiintarea casei de sanatate.
    deci o pierdere reala de 0,5% din pib isi poate permite Romania de anul viitor cand deficitul bugetar ar trebui scazut la sub 2% din pib fara aceasta masura si sa ramanem sub cei 3% din pib dictati de UE, o astfel de masura e mult mai eficienta decat o combinatie nefericita precum cea propusa de USL de reducere a 5% la contributii sociale si 5% la tva, care nu ar reduce vizibil evaziunea in niciunul din cele doua impozite.

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Popa (BNR): Riscul României: „Să nu ne ținem de cuvânt” privind consolidarea fiscală

Adrian N Ionescu

Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating. Există însă și riscul „să… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Reducerea dobânzii de referință are ca scop să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare”

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult