Șocul pandemiei a descurajat apetitul pentru consum al celor care au făcut economii și pe care se bazează în bună parte așteptările și prognozele privind relansarea economiilor lumii din acest an, potrivit economistului Pablo Hernandez de Cos de la Banca Centrală Europeană (BCE).
Economistul BCE invocă o teorie din secolul 19, a economistul politic britanic David Ricardo, care spune că oamenii se așteaptă să plătească, mai devreme sau mai târziu, pentru cheltuielile guvernamentale în vreme de criză, potrivit Bloomberg.
Ca urmare consumatorii mai degrabă s-ar abține de la cheltuieli, anticipând creșterea taxelor impusă de creșterea datoriei publice care a făcut posibile infuziile de lichidități din timpul crizei, presupune Pablo Hernandez de Cos, care conduce Banca Spaniei.
„Nu putem exclude faptul că în Spania și în alte țări s-ar putea produce, ca o consecință a deteriorării finanțelor publice, ceea ce noi economiștii numim un efect Ricardian”, a declarat Pablo Hernandez de Cos.
Creșteri spectaculoase ale economisirii
Cele mai mari economii din Zona Euro au înregistrat o creștere a economisirii cu 387 miliarde de euro anul trecut, potrivit Bloomberg Economics. Estimările Oxford Economics urcă surplusul de economii personale la 840 miliarde de euro până la începutul anului 2022.
Pe de altă parte, majoritatea economisirii se concentrează la vârstnici, economiile începând să echilibreze cheltuielile private la vârste de peste 60 de ani, potrivit datelor Comisiei Europene
(Citiți și: „Eurostat: Gospodăriile au înregistrat în T2 cea mai mare creștere a ratei de economisire”)
Economiștii și oficialii responsabili de politicile publice vor să înțeleagă modul în care consumatorii europeni se vor comporta după pandemie, mai ales că nivelul economisirii a crescut în parte datorită restricțiilor asupra călătoriilor și divertismentului iar unele salarii au fost protejate de stat în perioada de carantină.
O creștere vertiginoasă a consumului ar putea duce la o relansare economică mai accelerată.
Unde nu se potrivește teoria ricardiană
Teoria ricardiană a abținerii de la cheltuieli s-ar putea să nu fie potrivită în prezent, din moment ce, în timpul crizei datoriilor suverane din urmă cu un deceniu oamenii și-au micșorat rata economisirii chiar dacă unele țări au mărit taxele, după cum relevă Marion Amiot, de la S&P Global Ratings, potrivit sursei citate.
Marion Arnot amintește că, atunci când oficialii europeni au ridicat primul lockdown dur de anul trecut, rata economisirii gospodăriilor ca procent din veniturile disponibile a scăzut la 17% în al treilea trimestru al anului față de 25% în trimestrul doi.
„Este probabil ca același lucru să se întâmple când lucrurile se vor normaliza anul acesta. (…) Nu există dovezi că această relație (echivalența ricardiană) există în Zona Euro”, afirmă Marion Amiot..
În afara UE, Banca Angliei confirmă scepticismul econimistei de la S&P. Și-a dublat estimarea privind scăderea economiilor în exces ale britanicilor, de la 10% la 5% în următorii trei ani.
Precauție guvernamentală și argumente din secolul 21
Totuși, unele guverne arată că sunt conștiente cu privire la riscul ca relansarea economică să nu fie stimulată prea mult de creșterea consumului. Oficialii francezi spun că o creștere a texelor post-criză ar onstrucționa crșterea economică și încrederea consumatorilor.
„Am scăzut taxele și rămânem fermi pe această linie” a spus Bruno Le Maire, ministrul francez de Finanțe.
Oficialii spanioli, de asemeni, promit că vor amâna orice măriri de taxe până când creșterea economica se va dovedi o tendință solidă.
În România, de asemenea, Guvernul exclude o creștere de taxe în acest an
„(Citiți și: „Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România”)
Însuși Pablo Hernandez de Cos crede că așa zisa echivalență ricardiană este doar unul dintre factorii de care trebuie ținut cont.
O parte a cererii este pierdută pentru totdeauna: oamenii își vor lua vacanțe mai mari în 2021 pentru că le-au ratat pe cele din 2020.
Economiile ce au fost făcute sunt asimetrice în favoarea persoanelor mai bogate care tind să cheltuie un procent mai mic din averea lor decât grupurile cu venituri reduse – argumentează econoistul de la BCE.
Economistul Oliver Rakau de la Oxford Economics crede că persoanele mai în vârstă bogate vor cheltui mai mult decât de obicei, potivit sondajelor privind intențiile consumatorilor, care arată că gospodăriile cu venituri mai ridicate au raportat cea mai mare creștere a intențiilor de cumpărături majore.
Economistul de la BCE ar încerca probabil să oprească în fașă orice sugestii potrivit cărora susținerea monetară și fiscală pentru economie ar trebui retrasă mai devreme .
