Creșterea economiei globale se va reduce până la 4,4% în 2022, față de 5,9% în 2021, ca urmare a scumpirii energiei și creșterii inflației, a creșterii datoriilor și a perturbării lanțurilor de aprovizionare, potrivit raportului actualizat Word Economic Outlook al Fondului Monetar Internațional.
Prognoza este cu jumătate de punct procentual sub cea a versiunii din octombrie a raportului.
În plus FMI nu ignoră riscurile ca realitatea să infirme în jos și această prognoză:
- apariția de noi variante de COVID-19 ar putea prelungi pandemia și ar putea induce turbulențe economice reînnoite, la care se adaugă:
- întreruperile lanțurilor de aprovizionare,
- volatilitatea prețurilor energiei și
- presiunile salariale localizate, care înseamnă incertitudini privind inflației și politicile de răspuns.
Toate provocările tind să se concentreze în dilemele inflației și ale datoriilor suverane.
Dilema inflației tulbură certitudinile
Inflația ar putea să rămână ridicată în 2022, la 3,9% în economiile avansate și la 5,9% în economiile emergente și în dezvoltare, înainte de a scădea în 2023, potrivit unei alte prognoze a FMI.
Inflația va scădea, probabil, în 2023, dar nu este foarte sigur, căci incertitudinile cresc pe măsură ce reducerea diferențelor dintre cerere și ofertă intârzie, amânând scăderea inflației.
Dilema se apmplifică, pe măsură ce economiile avansate ridică ratele de politică monetară, pot apărea riscuri pentru stabilitatea financiară și fluxurile de capital pe piețele emergente și în economiile în curs de dezvoltare.
Riscurile vizează valutele și pozițiile fiscale – deteriorate în special de creșterea semnificativă a nivelului datoriilor în ultimii doi ani, explică raportul FMI.
Alte riscuri globale se pot cristaliza pe măsură ce tensiunile geopolitice rămân ridicate, iar urgența climatică în curs înseamnă că probabilitatea unor dezastre naturale majore rămâne ridicată.
Alte riscuri globale se pot cristaliza pe măsură ce tensiunile geopolitice rămân ridicate.
Și, peste toate acestea, „urgența climatică în curs înseamnă că probabilitatea unor dezastre naturale majore rămâne ridicată”.
Reacția lumii la politica monetară americană
Politica monetară a SUA urmează să se înăsprească, dar nu este clar cât de mult și cât de repede.
FMI se așteaptă ca, dacă Fed (banca centrală a SUA) va stopa achizițiile de obligațiuni în martie 2022, aceasta să decid trei creșteri ale ratelor atât în 2022, cât și în 2023, „în concordanță cu ceea ce va fi necesar pentru a readuce inflația la obiectivul de 2% pe termen mediu”.
Dar inflația ar putea ajunge mai mare decât era de așteptat (dacă, de exemplu, întreruperile ofertei persistă și presiunile salariale alimentează inflația).
„Reacțiile piețelor la schimbările (reale sau percepute) în politicile Rezervei Federale (Fed) vor guverna modul în care politica mai puțin acomodativă din Statele Unite se răspândește asupra altor țări, în special piețelor emergente și economiilor de frontieră”, spune FMI.
(Citește și: „Avertisment FMI pentru economiile emergente: Politica Fed va declanșa ieșiri de capital”)
Dacă intențiile Fed vor fi comunicare sau înțelese greșit, piețele se vor refugia în active sigure, va crește povara pentru debitorii considerați mai riscanți. „Acest lucru poate pune presiune nejustificată asupra monedelor, firmelor și pozițiilor fiscale din piețele emergente”, conchide FMI.
Când se vor liniști tulburările pe lanțurile de aprovizionare?
Amplificarea consumului, în special în economiile avansate, a supraîncărcat rețelele globale ale lanțului de aprovizionare în timpul pandemiei.
Analiza FMI sugerează că discontinuitatea ofertei a redus cu 0,5-1,0 puncte procentuale creșterea PIB-ului global în 2021, dar a adăugat 1,0 puncte procentual la inflația de bază.
Problema a fost agravată de impedimentele provocate de pandemie în ceea ce privește transportul și personalul, precum și de natura inerent fragilă a logisticii just-in-time (aprovizionarea în funcție de necesarul imediat) și a stocurilor scăzute.
Perturbarea rezultată în comerțul global a dus la penurie și la prețuri mai mari pentru bunurile de consum importate.
Prognoza de referință presupune că dezechilibrele dintre cerere și ofertă vor scădea pe parcursul anului 2022.
Totuși, cu cât dezechilibrele persistă mai mult, cu atât este mai probabil ca ele să alimenteze așteptările pentru prețuri mai mari și cu atât maimare va fi riscul pentru creșterea economiei mondiale.
