Economia zonei euro s-a contractat în al treilea trimestru din acest an și nu va reveni pe creștere prea curând arată indicele PMI pentru septembrie, chiar dacă mediul de afaceri s-a ameliorat ușor față de august.
Indicele Compozit al sondajului efectuat printre Managerii de Achiziții (PMI) întocmit de S&P Global, considerat ca un indicator fidel al sănătății economiei, a crescut la 47,1 în septembrie de la 46,7 în august, cel mai mic nivel al ultimelor 33 de luni, relatează Reuters.
Deși valoarea PMI se află sub pragul de 50 de unde începe expansiunea economică, a depășit anticipațiile economiștilor consultați de Reuters care indica o ușoară scădere la 46,5.
„Valoarea PMI pentru servicii în zona euro prezintă o imagine sumbră”, spune Cyrus de la Rubla, economist-șef al Hamburg Commercial Bank, adăugând că se așteaptă la o contracție a regiunii de 0,4 în acest trimestru. „Principala piedică continuă să o constituie producția industrială, unde nivelul comenzilor noi s-a deteriorat și mai mult în T3”, adaugă el.
Scăderea din septembrie a economiei în general s-a petrecut în ciuda unei mici majorări a tarifelor. Indicele compozit al prețurilor de producție a scăzut la 52,5 de la 53,5, cea mai redusă valoare de la începutul anului 2021.
Această scădere va fi probabil salutată de factorii de decizie ai Băncii Centrale Europene, care săptămâna trecută și-au majorat rata cheie a dobânzii la un nivel record de 4% în lupta lor împotriva inflației.
Odată cu costurile mai mari ale împrumuturilor care erodează veniturile consumatorilor, aceștia și-au redus cheltuielile. Indicele afacerilor noi din sfera serviciilor a scăzut la 46,4, de la 46.7 – cel mai scăzut nivel de după februarie 2021.
Companiile încă execută din comenzile mai vechi, ceea ce menține acum producția la un nivel rezonabil. Totuși, aceasta indică o perspectivă negativă pentru lunile următoare. Cel mai probabil că se va continua pe un trend de creștere foarte lentă, echivalent mai mult sau puțin cu stagnarea.
Tabloul inflației se complică și mai mult. Scumpirea petrolului și creșterea rapidă a salariilor au făcut ca prețurile să crească din nou, ceea ce în principal se întâmplă în sectorul serviciilor. În producție însă, prețurile de cost au devenit dezinflaționiste. Cu toate acestea, creșterea tarifelor serviciilor nu a dus la accelerarea inflației. Scăderea cererii a avut ca rezultat o frânare a scumpirilor în domeniul serviciilor și o reducere pe total producție. Exact ceea ce urmărește BCE pentru a-și atinge ținta de inflație.
***
