Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte benefice fie şi indirecte asupra mediului, deşi sunt în domenii variate, de la transporturi la imobiliare.
Ungaria a intrat în forţă pe piaţa obligaţiunilor verzi („green bonds”), la începutul acestei luni, cu o emisiune în valoare de 1,5 miliarde de euro, plasându-se astfel printre primele 10 ţări din lume care au apelat la acest instrument de finanțare a unor investiții cu beneficii ecologice certe și certificabile.
Polonia are deja emisiuni în valoare de 2,5 miliarde de dolari în echivalent, iar Cehia contează cu emisiuni de peste 832 de milioane de dolari, potrivit datelor pe 2019 ale unui raport al International Finance Corporation, divizia de investiţii a Grupului Băncii Mondiale.
România lipseşte de pe această piaţă şi, de fapt, nu are nici o emisiune obligațiuni dedicată vreunui anumit proiect de investiții.
Obligaţiuni verzi şi certificate
Obligaţiunile verzi sunt sunt dedicate proiectelor cu o componentă substanțială de eficiență energetică, de prevenire a poluării în diferite domenii, de la transporturi, la agricultură, care au parte de obice de stimulente fiscale.
Proiectele sunt de obicei certificate de terțe părți, dintre care se remarcă Climate Bond Initiative, o organizație nonguvernamentală, iar respectarea destinației banilor este verificată, de obicei, la fața locului.
Climate Bond Initiative a certificat deja în 2020 emisiuni de 74 de miliarde de dolari în toată lumea.
Anul trecut, guvernele a 12 ţări au emis obligaţiuni verzi de 255 de miliarde de dolari. Pentru acest an, tendința firească de creștere a dus inițial estimările emisiunile la Climate Bond Initiative la 350 de miliarde de dolari.
Moody’s estimase de asemenea emisiuni de 300 de miliarde de dolari, dar și-a corectat estimarea la o plajă de 175 – 225 de miliarde de dolari, din cauza circumsatnțelot pandemiei Covid-19, potrivit Reuters.
Germania, Italia, Spania, Suedia și Danemarca au în plan emisiuni green bonds chiar și în acest an afectat de o recesiune neobişbnuită.
„Green Bond”-uri pentru orice investiţie benefică pentru mediu
Banii obţinuţi de Guvernul maghiar prin obligaţiunile verzi vor fi folosiţi pentru diverse proiecte prietenoase climatic, dar în special pentru modernizarea sistemului feroviar.
Și Polonia a emis obligațiuni verzi pentru a avea un sistem de transport mai curat, dar și pentru proiecte de producție de energie regenerabilă.
Costul „green bond”-urilor maghiare a fost superior cu 240 puncte procentuale de bază față de reperul mid-swaps, potrivit Budapest Business Journal. România s-a împrumutat mai scump cu 300 puncte de bază în mai.
Polonia a intrat încă din 2016 pe această piață, iar acum costul suplimentare a fost de doar 35 de puncte de bază pentru emisiunea pe 10 ani și de 77 de puncte de bază la 30 de ani. O parte din emisiunile poloneze au fost denominate în moneda națională.
Cine poate emite green bonds
Mai mult, emitenţi nu sunt numai guvernele, ci şi municipalităţile şi corporaţiile, dar şi alte instituţii de stat sau nu, cu o singură condiţie: să aibă performanţe financiare de încredere.
Ungaria şi Polonia au emis obligaţiuni suverane (de stat), ceea ce face cu atât mai demn de menţionat exemplul ceh, pentru că este, de fapt al unei mari companii imobiliare , CPI Property Group.
Exemplul ceh este cu atât mai relevant cu cât compania are o prezenţă în inclusiv în România, prin proiecte imobiliare prietenoase cu mediul.
În România, CPI a intrat prin achiziţia unui pachet minoritar din acțiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România și Polonia, într-o serie de tranzacții succesive, cea mai mare având valoarea de aproximativ 280 de milioane de euro, potrivit Deloitte.
România s-a împumutat cu succes în acest an, deși mai scump, prin eurobonduri, dar cele 6,3 miliarde de euro obținute prin eurobonduri nu sunt dedicate vreunui prouiect anume , ci doar cârpelii deficitului bugetar produs de anii de majorări nesăbuite de salarii și de pensii.
România a semnat pactul european care stabilește obiectivul atingerii netutralității climetice până în 2050, la numai o săptămână după ce fusese avertizată de Comisia Europeană că are la dispoziție patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea deficiențelor cu privire la calitatea aerului şi pentru a implementa decizia CJUE referitoare la închiderea, sigilarea și ecologizarea gropilor de gunoi ilegale.
