Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Cronicile

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

de Marin Pana , 6.8.2019

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă ( în premieră) la doar 0,2% şi o creştere în termeni anuali ajunsă la doar 1,1%. Datele publicate de Eurostat sunt ajustate după sezonalitate pentru a fi comparabile.

Tonul a fost dat de cele 19 state din Zona Euro, care dăduseră şi anterior semne de încetinire vizibilă (vezi partea a doua a lui 2018), printre care se numără Germania, Franţa şi Italia, principalii parteneri ai României din comerţul exterior, cu care suntem şi cel mai puternic integraţi în lanţurile de producţie.

Mai important şi de luat aminte pentru evoluţiile viitoare de la noi, trendul economiei UE este unul clar descrescător, din partea a doua a lui 2017 încoace. Tocmai faptul că  performanţa relativ bună a economiilor UE, cu care derulăm trei sferturi din schimburile comerciale, a ajutat în 2017 la obţinerea performanţei de avans economic cu 7% obţinută de România ar trebui să ne dea de gândit.

De reţinut, în pofida primului trimestru din acest an, când INS a anunţat o creştere economică provizoriu calculată a fi de 5%, reducerea „tracţiunii europene” ne-a trimis anul trecut atingerea unui nivel de numai 4% creştere de PIB , cu tot impulsul dat consumului intern prin creşterile semnificative de venituri.

În aceste condiţii, este greu de crezut că reducerea turaţiei economiilor UE nu va afecta şi economia României. Nivelul de 5,5% creştere economică în termeni reali, pe care se bazează angajamentele asumate de stat în materie de politici salariale şi sociale apare ca improbabil a fi realizat, dacă nu chiar imposibil.

Motiv pentru care aşteptările populaţiei ar trebui ajustate în consecinţă. Conştientizarea faptului că nu suntem singuri în UE iar evoluţia economică de pe continent se răsfrânge şi asupra noastră se impune cu necesitate. Chiar şi dacă se vor găsi soluţii de avarie pentru a prelungi perioada de linişte până la finele acestui an, pentru 2020 ar trebui să fim mult mai precauţi.

Dat fiind deficitul structural care se prefigurează în mod cert după deciziile de creşteri de salarii şi pensii, spaţiul de ajustare fiscală ( plus pe venituri şi/sau minus pe cheltuieli) va trebui crescut chiar peste cele trei procente din PIB de deficit, cu care (din păcate) ne-am obişnuit. Este o concluzie elementară, date fiind riscurile implicate pentru stabilitatea financiară şi măsurile abrupte care s-ar putea impune ulterior.

Cum s-ar putea face o trecere de la un deficit împins la limită spre echilibru bugetar (cel puţin la nivel primar, fără a socoti dobânzile la datoria publică acumulată până acum) sau chiar un mic excedent pentru situaţii excepţionale rămâne de văzut. Important este că o acţiune din timp, proactivă, ne-ar scuti de multe probleme în raport cu o atitudine pasivă, reactivă, după ce vom înţelege că am ajuns la fundul sacului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.8.2019

Un raspuns

  1. Mariana dacson
    14.8.2019, 7:19 am

    Spuneti ca cei cu studii superioare sunt mai mult rămași în țară decât plecati. Ar fi si mai tragic să fie invers. Ati luat in calcul si diplomele cumparate(luat bacul la 45 de ani si facut 1-2 facultăți cu bani/ordin de partid si plagiate)?

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul britanic abrogă legea din 1972 de aderare a UK la UE. Abrogarea intră în vigoare la 31 octombrie

Iulian Soare

Secretarul britanic pentru Brexit, Steve Barclay (foto), a semnat duminică ordinul de aplicare a legii care o abrogă pe cea din 1972, care stabilea aderarea… Mai mult

Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Câștiguri de până la 4,5% pe an pentru participanții la fondurile de pensii private obligatorii

Adrian N Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au înregistrat pentru participanții lor rate de rentabilitate anualizate de 3,9% până la 4,5%, în iulie, potrivit datelor… Mai mult

Europa

Prognoza guvernului de la Londra: Penuria de alimente, combustibil și de medicamente care va însoți Brexitul fără acord cu UE

Iulian Soare

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente şi medicamente dacă părăseşte Uniunea Europeană fără un acord de tranziţie, riscând blocarea porturilor şi… Mai mult

Stiri

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Adrian N Ionescu

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul… Mai mult

Stiri

Proiect: Direcțiile de la ANAF care trec la Ministerul Finanțelor

Adrian N Ionescu

Soluţionarea contestaţiilor împotriva tuturor actelor administrative fiscale emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), va fi preluată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), potrivit notei… Mai mult