La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau altul – ocolesc impozitele și taxele.
Informația e furnizată de către Institutul Național de Statistică (INS) la solicitarea cursdeguvernare.ro.
Ca referință, media economiei neobservate în Uniunea Europeană – din Grecia până în Franța și din Portugația până în Germania – e de circa 17%, valoare estimată la nivelul anului 2016.
În România – unde, practic, peste o cincime din economie se sustrage impozitării – procentul economiei neobservate este foarte mare în ciuda impozitării și a unui sistem de taxare considerate printre cele mai mici din UE.
Cele 21 de procente din PIB reprezintă – calculate pentru nivelul anului 2019 – nu mai puțin de 208 miliarde de lei, adică aproximativ 44 de miliarde de euro. Astfel că zona reprezintă un adevărat izvor pentru a aduce venituri la Bugetele publice.
Potrivit INS, trei sunt domeniile afectate cu precădere:
- construcții
- comerț
- industria ospitalității
În cel puțin 2 din aceste domenii, explicația fenomenului și măsurile de combatere a lui sunt la îndemâna autorităților: industria ospitalității a beneficiat de scăderi continue de taxe, ajugând domeniul cel mai avantajat fiscal; iar comerțțul poate fi adus sub control prin implementarea mult amânatei măsuri de-a racorda la ANAF casele de marcat fiscale.
Cifrele reale ar putea fi mult mai mari: spre 30% din PIB
Procendul de 21% din PIB a fost calculat de INS potrivit metodologiei si perspectivei Eurostat asupra fenomenului.
Potrivit altei metodologii, economia neobservată în România e, de fapt, mult mai mare.
Prof. Dr. Friedrich Schneider, de la Universitatea Linz, Austria, face de 20 de ani un studiu anual al economiilor neobservate, în 158 de state ale lumii, printre care și România.
Potrivit ultimei ediții a Studiului Schneider, pentru anul 2019, economia neobservată a României se ridică la 30% din PIB.
Într-un clasament bazat pe media economiilor neobservate între 1991-2015, cu cele mai mici rate figurează Elveția, SUA și Austria. Cele mai mari rate sunt deținute de trioul Georgia- Bolivia- Zimbabwe.
(Descărcați AICI ultima ediție a studiului Schneider)
Un capitol separat în această cercetare este dedicat grupului de state est-europene Ucraina, Bulgaria, Ungaria, România, Moldova și Serbia.
În acest grup, cu 28,6% din PIB, România se plasează pe locul 5 ca medie a pe 10 ani, între 2008 și 2018.
Clasamentul este deschis de Ucraina (44,7% din PIB) și închis de Ungaria, cu 22,5% din PIB.
Mențiune importantă: Studiul Schneider exclude activitățile infracționale din evaluare – spre deosebire de Eurostat. Astfel că, potrivit Schneider, România are 30% economie neobservată în afară de activitățile ilegale.
Problemele de definiție și metodologie nu ne ajută
Din perspectiv INS, identică cu cea a Eurostat, la economia neobservată se adaugă, din 2014, și activități ilegale, de tipul prostituției sau traficul de droguri care sunt luate în calcul, în parte, la formarea PIB.
Din perspectiva cercetării fundamentate, economia neobservată nu are nicio legătură cu activități ilegale de tipul contrabandei, traficului etc. Economia neobservată include producția legală și aprovizionarea cu bunuri sau servicii care nu sunt raportate autorităților și activități în cadrul gospodăriilor care nu sunt înregistrate ca efect al unor prevederi cu specific național în legislație.
Însă, chiar și după cea mai blândă metodologie, economia subterană a României e de cel puțin 21% din PIB.
Frauda cu TVA – de fapt, unde să se uite Fiscul
Revenind la urgența creșterii veniturilor bugetare, Gabriel Biriș, fostul secretar de stat în Ministerul de Finanțe, a demonstrat că șapte optimi din gap-ul de TVA provine din relația comercială a companiilor cu alte companii sau cu statul, nu din retail, așa cum crede Fiscul.
(Citiți și: ”Gabriel Biriș / Pe unde se fură TVA-ul. O explicație pe cifre”)
Premisa simplă de la care pleacă demonstrația lui Gabriel Biriș: Peste o treime din TVA-ul teoretic colectabil de 82,5 miliarde de lei, adică 29,3 miliarde de lei (35,5%) se evaporă însă înainte de a ajunge la buget. Soluțiile propuse de Gabriel Biriș: În primul rând, taxare inversă. Concomitent cu informatizarea serioasă, introducerea aplicației de facturare, conectarea caselor de marcat, SAF-T.
7 sugestii pentru combaterea economiei neobservate
În ceea ce privește combaterea efectelor economiei neobservate, studiul Schneider recomandă aplicarea unui set de 7 politici publice:
1.Șomaj – acesta poate fi controlat fie prin aplicarea unor politici economice de factură Keynesiană, fie prin îmbunătățirea competitivității pentru atragerea de investiții străine.
2. Impactul activităților independente asupra economiei neobservate este numai parțial controlabil de guvern. Un guvern poate dereglementa economia pentru a stimula angajările sau poate stimula independența antreprenorială, ceea ce ar facilita potențial reducerea șomajului. Ambele abordări au potențial de a ajuta la controlul economiei neobservate.
3. Acțiunile descrise mai sus trebuie obligatoriu însoțite de întărirea instituțiilor statului și de restabilirea încrederii în acestea, pentru a reduce posibilitatea ca activitățile independente să genereze economie neobservată. Dacă situația nu se schimbă, statul ar trebui să se concentreze mai mult pe stimularea angajărilor.
4.Decidenții politici trebuie să se orienteze către reducerea fiscalității, în special a taxelor indirecte și a taxelor vamale.
5.La fel de importantă este calitatea instituțiilor, în care trebuie să primeze transparența și din care trebuie eliminate corupția și birocrația.
6.Reducerea poverilor administrative puse în sarcina mediului de afaceri: simplificarea procedurilor de licențiere/acreditare, reducerea timpului de eliberare a documentelor esențiale funcționării afacerilor, eliminarea barierelor birocratice.
7. Descurajarea plăților cash prin creșterea accesibilității plăților electronice.
