Economia românească este strâns legată de Uniunea Europeană, aproape trei sferturi din exporturi fiind orientate spre țările membre ale blocului. Iar restul exporturilor până la 87% din total sunt absorbite de restul țărilor europene care nu sunt membre UE.
Depedența economică de exterior pare să fi fost ignorată de autoritățile și autorii prognozelor, politicilor și bugetelor de la București, astfel că situația economică din zona euro are efecte asupra creșterii economice românești.
Reducerea consumului și căderea industriei pe continentul european, mai ales în zona euro, afectează direct economia României, prin reducerea activității în principal în industrie.
Deteriorarea cererii, atât pe piața internă dar și pe cea externă a făcut ca producția industrială să se reducă în priemele opt luni din acest an cu 5,1%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor INS. Iar scăderea se accelerează, august 2023 față de august 2022, contracția producției industriale fiind de 5,8%.
Și nici principalii parteneri comerciali ai țării noastre din UE nu o duc prea bine, cererea pentru bunurile produse în România fiind implicit în scădere.
Înăsprirea politicii monetare de către băncile centrale pentru a combate inflația, care a urcat în domeniul valorilor de două cifre, a provocat o încetinire și în unele cazuri chiar recesiune pentru unii dintre partenerii comerciali ai României, în special Germania.
Situația e valabilă în general pentru întreaga zonă euro, car se află pe marginea recesiunii.
40% din exporturile României merg spre primele 3 economii ale zonei euro: Germania, Franța, Italia. Cum stau economiile lor
În primul semestru din acest an, peste 21% din exporturile României s-au îndreptat spre Germania, urmată în ordine de Italia (10,6%), Franța (6,4%), Ungaria (5,7%) și Bulgaria (4%).
Aceasta se reflectă și în datele privind comerțul exterior al României, exporturile scăzând în luna august 2023 cu 7,1% față de august 2022, iar importurile cu 10,5%.
Germania, contracție economică de 0,4% în 2023
Guvernul german și-a micșorat miercuri prognoza de creștere pentru acest an, anticipând o contracție a celei mai mari economii europene în acest an, pe măsură ce se luptă cu inflația persistentă, prețurile ridicate la energie și o scădere a producției industriale. PIB-ul va scădea cu 0,4%, a anunțat Ministerul german al Economiei în cea mai recentă prognoză.
Aceasta reprezintă o reducere semnificativă față de ultima estimare din aprilie, când Berlinul prognoza o creștere de 0,4% pentru 2023.
Economia germană s-a confruntat cu multe greutăți după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, în principal cu inflația, generată scumpirea abruptă a energiei.
Criza a fost agravată de o încetinire a sectorului industrial mare consumator de energie, de slăbiciunea economiei chineze, partenerul comercial cheie al Germaniei și de majorările agresive ale ratelor dobânzii în zona euro, menite să încetinească creșterea prețurilor de consum. „Într-un mediu geopolitic dificil, ieșim din criză mai lent decât ne așteptam”, spune ministrul Economiei, Robert Habeck.
Economia germană a intrat în recesiune la începutul anului și de atunci se străduiește să se redreseze, înregistrând o creștere zero în al doilea trimestru. Predicția guvernului este în concordanță cu alte estimări recente ale unor instituții internaționale.
Fondul Monetar Internațional a estimat marți că Germania va fi economia majoră cu cele mai proaste performanțe în 2023, cu o contracție de 0,5%.
În previziunile lor de miercuri, guvernul de la Berlin a prezis că economia va reveni anul viitor pe creștere cu 1,3% și cu încă 1,5% în 2025.
Inflația este de așteptat să ajungă la 6,1% la finele acestui an, înainte de a scădea la 2,6% anul viitor și la 2% în 2025, a mai spus ministrul Economiei.
Habeck a căutat să păstreze un ton optimist, menționând că „pentru anul care vine, ne așteptăm din nou la creștere. S-a stabilit cursul pentru o redresare economică durabilă: scăderea inflației este semnificativă și, odată cu aceasta, veniturile reale cresc din nou”.
Ultima prognoză oficială din aprilie a fost făcută în condițiile în care existau speranțe că Germania a rezistat crizei energetice mai bine decât așteptările, unii indicatori indicând o revenire a producție industriale.
Dar situația s-a deteriorat din nou în ultimele luni, cu riscul ca economia să se întoarcă în recesiune.
Deși au scăzut, prețurile la energie sunt încă mult mai mari decât înainte de războiul din Ucraina. Și în timp ce inflația a încetinit la 4,5% în septembrie, persistă încă la un nivel ridicat.
Înrăutățirea situației economice a condus la dezbateri dacă Germania este din nou „omul bolnav al Europei”, o etichetă pusă la sfârșitul anilor 1990, când țara s-a confruntat cu imensele costuri ale reunificării. Dar unii analiști nu sunt de acord cu această etichetă, subliniind că piața muncii rămâne robustă, în ciuda provocărilor.
Economia Italiei aterizează și speră să smulgă o creștere de doar 0,7%
În cel mai recent raport, FMI prognozează că avansul economiei Italiei va fi de 0,7% în acest an, în scădere față de estimarea din primăvară când anticipa creștere de 1,1%.
Estimarea FMI pentru Italia este mai mică decât cea a guvernului italian și a Băncii Centrale Europene (BCE), care estimează că economia Italiei va crește anul acesta cu 0,8%, respectiv 0,9%.
Institutul Național de Statistică al Italiei (ISTAT) a anunțat marți că producția industrială a țării în august a scăzut cu 4,2% față de aceeași lună din 2022.
Vânzările cu amănuntul au fost de asemenea mai scăzute în august, deși nivelul de ocupare a forței de muncă s-a consolidat în aceeași perioadă, arată ISTAT. Indicele prețurilor de consum în septembrie a fost cu 5,3% mai mare decât în perioada similară a anului trecut.
Potrivit modelelor FMI, încetinirea se va extinde până în 2024 și prevede o creștere de 0,7% și pentru anul viitor, în scădere de la 0,9% în raportul său anterior. Această estimare este inferioară față de 0,8%, prognoza BCE pentru anul viitor.
Economia Franței încetinește în a doua jumătate a anului
Spre deosebire de Germania, pentru Franța prognoza este ușor îmbunătățită pentru acest an, fiind cotată cu un avans al economiei de doar 1% și 1,3% pentru 2024. Spre deosebire de Germania, economiștii FMI spun că producția industrială a recuperat în cel de al doilea trimestru iar cererea externă din primul semestru al anului a fost mai mare decât anul trecut.
Cu toate acestea, datele pentru luna august arată o posibilă contracție a economiei franceze în cel de al treilea trimestru al anului: încetinire a producției industriale iar consumul a scăzut cu 2,8% după ce s-a redus cu 0,3% în iulie. Ceea ce ar putea fi colacul de salvare este turismul, care va da un consum de servicii solid pe parcursul trimestrului al treilea, vârf de sezon. Însă riscurile de creștere negativă în T3 2023 se mențin ridicate, avertizează economiștii.
În această etapă, sunt dificil de identificat factorii care ar putea duce la o redresare a activității în trimestrul IV, sau la începutul anului 2024. Inflația rămâne persistentă, iar recentele creșteri ale prețurilor la energie afectează puterea de cumpărare a gospodăriilor.
Ratele ridicate ale dobânzilor continuă să descurajeze investițiile gospodăriilor și întreprinderilor, iar creșterea recentă a dobânzilor pe termen lung a subminat și mai mult mediul fiscal.
Creșterea economică a Franței în următoarele trimestre este, prin urmare, probabil să fie slabă.
Ungaria este în recesiune de la începutul anului
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că PIB-ul Ungariei se va contracta cu 0,3% în acest an. Prognoza a fost redusă de la o creștere de 0,5% în raportul anterior publicat în aprilie.
PIB-ul Ungariei s-a contractat cu 1,7% în prima jumătate a anului, arată datele Biroului Central de Statistică (KSH), dar guvernul se așteaptă la o ușoară revenire în trimestrul trei. FMI estimează că inflația medie anuală din Ungaria va fi de 17,7% anul acesta. Deficitul de cont curent al Ungariei va ajunge la echivalentul a 0,9% din PIB.
Ceea ce susține o perspectivă oarecum îmbunătățită pentru sfârșitul anului este că firmele industriale ar putea să își renegocieze contractele de energie la un preț de piață mult mai favorabil. Acest lucru ar putea duce la o reducere semnificativă a costurilor, și implicit la o creștere a producției în sectoare care acum subperformează din cauza prețurilor mari.
Avansul economiei bulgare încetinește
Economia Bulgariei va încetini în continuare în 2023, până la o creștere de doar 1,4% în concordanță cu zona euro. Avansul va fi și mai mic dacă Bulgaria nu reușește să bifeze jaloanele din Planul național de redresare și reziliență al UE (PNRR) ceea ce va duce la întârzieri ale plăților pentru tranșele viitoare, atrage atenția Banca Mondială.
Inflația va continua să scadă, dar va rămâne ridicată în 2023, punând în pericol ținta oficială de aderare la zona euro pentru 2025. Obiectivul guvernului pentru obținerea unui deficit fiscal de 3% în 2023 este realizabilă, dar se poate face în detrimentul cheltuielilor de capital (investiții) mai reduse decât cele planificate, care ar putea afecta perspectivele de creștere în viitor.
***
