La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Economia mondială, cu ochii pe FED: Rezerva Federală decide săptămâna aceasta nivelul dobânzii cheie de politică monetară. Implicaţii şi riscuri

de Alexandra Pele 14.9.2015

fedRezerva Federală (Fed) ar putea decide săptămâna aceasta înăsprirea politicii monetare, respectiv majorarea dobânzii cheie, pentru prima dată în ultimii nouă ani.

Într-un context economic tensionat, banca centrală din SUA are de luat o decizie dificilă, iar probabilitatea ca aceasta – oricare ar fi ea – să fie regretată ulterior este foarte mare, notează Financial Times.

Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului Mugur Isărescu, este de părere că Fed ar trebui să amâne creşterea dobânzii şi să aştepte date mai concludente cu privire la evoluţia economiei în general şi a ratei inflaţiei în particular.

“După părerea mea, şansele de a creşta rata dobânzii au scăzut. Fed trebuie să aştepte noi date. Fed depinde de noi date astfel încât ceea ce face să fie corect pentru că semnalele sunt contradictorii (…) Şansele ca Fed să crească dobânda sunt, în opinia mea, de sub 50%”, a declarat Lucian Croitoru pentru cursdeguvernare.ro.

Argumente pro şi contra

Principalul argument în favoarea majorării dobânzilor este evoluţia bună de pe piaţa muncii. Rata şomajului din SUA a scăzut la 5,1% în august. Pe de altă parte, inflaţia rămâne la un nivel scăzut, de 0,3% în iulie, mult sub ţinta de 2% asumată de banca centrală. Rămân, totodată, mari semne de întrebare cu privire la evoluţia şi sustenabilitatea creşterii economice. Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă volatilitatea de pe burse.

Fed-ul s-a confruntat de două ori în ultimii 30 de ani cu perspectiva de a abandona prematur decizia de a înăspri politica monetară din cauza turbulenţelor de pe pieţele financiare. Astăzi, deprecierea valutelor, volatilitatea de pe pieţe şi prăbuşirea preţurilor materiei prime au “prins” Fed-ul într-o încurcătură similară.

O creştere prematură a dobânzii este riscantă având în vedere fragilitatea pieţelor financiare şi potenţialul ca decizia să agraveze şi mai mult turbulenţele externe. 

Pe de altă parte, economiştii întrevăd riscul tot mai mare al unei “bule a activelor”. Mai exact, dacă politica Fed rămâne la fel de relaxată, ar exista riscul ca anumite categorii de active, cum ar fi cele imobiliare, acţiunile sau anumite tipuri de obligaţiuni să ajungă periculos de supraevaluate, iar “corecţia” să ducă, într-un final, la o nouă prăbuşire a burselor.

lucian-croitoru-Lucian Croitoru este de părere că în urmă cu nouă, zece luni au existat semne care prefigurau formarea unei noi bule, însă condiţiile s-au schimbat, iar Fed ar trebuie să ia o decizie bazată pe realism şi uitându-se la inflaţie.

“Nu se văd semnele creşterii inflaţiei. Septembrie nu este un moment bun – poate în decembrie (…) Dacă rata dobânzii creşte, dolarul se va aprecia şi mai mult, iar acest dolar apreciat va încetini creşterea economiei SUA”, a arătat consilierul guvernatorului.

Riscuri și consecințe

Întrebat care ar fi consecinţele unei eventuale creşteri a dobânzii cheie de politică monetară din SUA, Lucian Croitoru a precizat că “va fi un efect asupra ieşirilor de capitaluri. Cât de mare va fi acest impact nu pot să apreciez, dar va exista în special în economiile emergente pentru că va fi o atracţie pentru intrări de capital acolo (în SUA, n.r.). Capitalurile au de unde pleca. În zona euro, în special în Germania, dar şi în China există un exces de economisiri”.

Pe de altă parte, o apreciere a dolarului în raport cu principalele valute ar avantaja contul curent din zona euro, exporturile devenind mai competitive dacă moneda unică europeană se depreciază faţă de cea americană, a mai precizat Lucian Croitoru.

O istorie controversată

În 1987, după prăbuşirea bursei, banca centrală din Statele Unite a schimbat cursul şi a renunţat la înăsprirea politicii monetare, respectiv la creşterea dobânzilor. Un deceniu mai târziu, în 1998, după prăbuşirea unui fond de hedging “too big to fail” (Long-Term capital Management), Fed-ul a abandonat din nou decizia de a creşte dobânda pentru a stabiliza pieţele şi a evita o criză globală.

În ambele cazuri, reacţia Fed a venit poate prea târziu, iar rezultatul neintenţionat al amânării înăspririi politicii monetare a fost “umflarea” preţului activelor, o evoluţie de natură să destabilizeze economia şi să o arunce în recesiune.

În 1986, inflaţia a scăzut odată cu prăbuşirea preţului petrolului, ridicând temeri serioase cu privire la capacitatea de creştere a economiei americane. Deciziile Fed de a înăspri politica monetară au întârziat, ceea ce a dus la formarea unei bule speculative pe burse, respectiv o supraevaluare a acţiunilor. Drept urmare, în octombrie 1987 s-a produs o “corecţie”. Acţiunile americane s-au prăbuşit cu peste 30%, iar Fed-ul a schimbat din nou cursul şi a început să reducă dobânzile.

La jumătatea anului 1988, după ce pieţele se stabilizaseră, Fed-ul a reluat ciclul de creştere pentru a ţine sub control inflaţia. Cei patru ani de politică monetară laxă au dus, însă, la formarea unui nou boom, de data aceasta pe piaţa imobliară. Când economia a alunecat spre recesiune, în 1990, o scădere dramatică a preţurilor proprietăţilor a dus la noi falimente şi probleme ale instituţiilor financiare.

După revenirea economică şi perioada de relaxare monetară, Fed-ul a început să ridice din nou dobânzile, la jumătatea anilor 1990. În aceiaşi perioadă, numeroase state asiatice îşi aliniaseră cursul la paritate cu dolarul american, iar creşterea dobânzii din SUA începea să le pună probleme. Primul stat care a cedat a fost Thailanda care şi-a lăsat moneda să se prăbuşească. Regiunea a reacţionat, devalorizând valutele pentru menţinerea competitivităţii exporturilor, iar în 1998, contagiunea de pe pieţele financiare emergente a ajuns în SUA. Încă o dată, Fed-ul a coborât dobânzile, lăsând activele să se aprecieze puternic. Când s-a reluat ciclul de înăsprire a politicii monetare, acţiunile au început să se deprecieze şi numeroase companii care au beneficiat de valul speculativ şi-au închis porţile.

Cine ce este înclinat să voteze acum

Părerile celor nouă membri cu drept de vot din Consiliul de Administraţie al Rezervei Federale au fost împărţile chiar şi înaintea turbulenţelor cauzate de China pe pieţele financiare internaţionale.

Preşedintele Fed, Janet Yellen, spunea în iulie, în faţa Congresului, că ar fi nevoie de o creştere a dobânzilor în acest an. Vicepreşedintele Stanley Fischer declara, cel mai recent, că este prea devreme pentru a se pronunţa pro sau contra. Înaintea apariţiei problemelor din China, Fischer susţinea că există fundamente “puternice” pentru majorarea dobânzilor.

Guvernatorul Lael Brainard comenta în iunie că Fed-ul trebuie să aştepte ca cifrele privind evoluţia de pe piaţa muncii să indice un progres solid. Guvernatorul Jerome Powell nu era sigur, în august, dacă va susţine o creştere a dobânzii. Guvernatorul Daniel Tarullo spunea în iunie că economia americană “a ratat startul”.

Preşedintele Fed-ului din New York, William Dudley, declara săptămâna trecută că o creştere a dobânzii nu se susţine la fel de mult ca în urmă cu câteva săptămâni. Charles Evans, preşedintele Fed-ului din Chicago, s-a arătat împotriva înăspririi politicii monetare, până la jumătatea anului viitor.

Jeffrey Lacker, preşedintele Fed-ului din Richmond, spunea recent că piaţa muncii este suficient de puternică, iar inflaţia are un curs potrivit pentru a se justifica o majorare a dobânzilor. Preşedinele Fed-ului din Atlanta, Dennis Lockhart, crede că balanţa votului din această săptămână înclină către o majorare a dobânzii. John Williams, preşedintele Fed-ului din San Francisco, spunea recent că nu este sigur dacă Fed-ul va majora dobânda anul acesta. Anterior, el vedea probabile două creşteri de dobândă în acest an.

BCE ar putea extinde programul de “tipărire” de bani

În Europa, bancherii centrali spun că nu vor renunţa la “tiparniţa” de bani. Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), a promis deja că instituţia pe care o conduce va sprijini economia europeană prin achiziţia de active.

Analiştii întrevăd o decizie de extindere a programului de relaxare cantitativă. Peste două treimi dintre economiştii care au participat la un sondaj realizat de Bloomberg au apreciat că Draghi va extinde programul, la ora actuală în valoare de 1,14 miliarde de euro.

Consiliul de Administraţiei al BCE s-a arătat îngrijorat de scăderea comerţului internaţional care erodează exporturile, un stâlp important al revenirii economice până la redresarea cererii interne. Banca centrală din zona euro o redus atât prognoza de creştere economică, cât şi cea privind inflaţia Draghi precizând că programul de relaxare cantitativă este flexibil atât din punct de vedere al dimensiunii, cât şi din punct de vedere al duratei şi al compoziţiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.9.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Exit-poll alegeri Israel – Likud, partidul lui Netanyahu, se clasează pe locul 2

Iulian Soare

Coaliţia de centru-stânga Albastru & Alb, condusă de Benjamin Gantz, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar anticipat din Israel, fiind urmată partidul Likud… Mai mult

Europa

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamenter auto din România

Adrian N Ionescu

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii… Mai mult

Stiri

Primăria Generală împrumută 574 milioane lei ca să refinanțeze datoria publică locală

Vladimir Ionescu

Consiliul Municipal au adoptat în şedinţa de marţi un proiect care prevede contractarea şi/sau garantarea unei finanţări rambursabile în valoare totală de până la 574.869.000… Mai mult

Stiri

Parchetul General verifică toate dosarele de dispariție de persoane înregistrate în ultimii 10 ani

Vladimir Ionescu

Parchetul General derulează cea mai amplă operațiune de control din istoria Ministerului Public. Sunt verificate, a anunțat procurorul general interimar, Bogdan Licu, toate dosarele, instrumentate… Mai mult

Stiri

Guvernul a făcut lista cu 116 proiecte din marile investiții finanțate din Fondul Suveran. Valoarea acestora – 2 mld. lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, marți, primele 116 proiecte finanțate prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), cu o valoare totală de circa două miliarde de… Mai mult

Stiri

Ana Birchall repetă: Ministerul Justiției nu susține funcționarea Secției Speciale ”în această formă”

Vladimir Ionescu

Grupul de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției a ajuns la concluzii preliminare legate de Secția specială de investigare a magistraților. ”Sunt două concluzii destul… Mai mult

Stiri

Alegeri legislative în Israel – sondajele arată egalitatea principalelor 2 partide

Iulian Soare

Israelienii votează marţi în alegeri legislative dur disputate, în care se înfruntă premierul în exerciţiu Benjamin Netanyahu, aflat la putere de un deceniu, şi fostul… Mai mult