Avansul economiei în trimestrul II din acest an a fost de 0,9%, în termeni reali, comparativ cu trimestrul anterior, arată estimările semnal publicate miercuri de Institutul de Statistică. Față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea a fost de 1,1% pe serie brută și cu 2,7% pe seria ajustată sezonier.
În semestrul I 2023, comparativ cu semestrul I 2022, PIB, serie brută, s-a majorat cu doar 1,7%, mai arată INS.
„Privind datele de astăzi, un lucru este clar: economia românească încetinește mai mult decât se aștepta. Prin urmare, ne revizuim în sens negativ previziunile privind PIB-ul pentru 2023 de la 2,5% la 1,5%”, scriu economiștii de la ING.
Încetinirea creșterii economice se datorează în cea mai mare parte consumului mai redus al populației, principalul motor al economiei. Datele privind cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul reflectă această reținere a românilor de a mai cheltui având în vedere creșterea prețurilor, în special la alimente, a ratelor la credite și a unei perspective negative privind relansarea economică, scăderea fiind de 0,5% în T2 față de T1 2023.
Și alți indicatori arată o deteriorare a economiei, precum producția industrială (contracție de 2,8%, una dintre cele mai mari scăderi din ultima vreme). De asemenea, construcțiile pierd viteză, deoarece datele disponibile indică o activitate cvasi-stagnantă, în timp ce unele cifre puțin mai bune pot fi observate în sectorul serviciilor, unde ar putea exista o expansiune trimestrială de 2-3%, consideră analiștii ING.
O contribuție pozitivă la PIB în T2 2023 începe să aibă producția agricolă, care a beneficiat de condiții meteo mult mai bune în acest an, comparativ cu 2022, când a înregistrat o scădere puternică raportat la 2021, un an cu producție record.
De asemenea, serviciile prestate pentru întreprinderi sunt în creștere, reprezentând o contribuție importantă la PIB.
T3 – stagnare
Cele mai recente date statistice indică o continuare a tendinței de stagnare a activității economice în T3 2023, mai ales că economia germană, principalul partener extern al României, se află în recesiune, mai ales din cauza reducerii activității industriale.
Comisia Europeană anticipa pentru România o creștere economică de 3,2% în 2023 – peste prognoza FMI de 2,4%.
Factorii care ar sta la baza acestor estimări de creștere sunt consumul privat (sprijinit și de indexarea salariilor și pensiilor, precum și de schemele de sprijin guvernamentale, inclusiv din domeniul energiei) și investițiile (avansul investițiilor fiind sprijinit și de anticipata absorbție a fondurilor alocate de CE atât prin cadrul financiar multianual, cât și prin PNRR).
Revizuiri
Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul II 2023 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2023, publicată în comunicatul de presă nr. 172 din 7 iulie 2023, astfel :
rezultatele trimestrului II 2022, comparativ cu trimestrul I 2022, au fost revizuite de la 100,7% la 101%; rezultatele trimestrului III 2022, comparativ cu trimestrul II 2022, au fost revizuite de la 101% la 100,4%; rezultatele trimestrului IV 2022, comparativ cu trimestrul III 2022, au fost revizuite de la 101% la 100,9%; rezultatele trimestrului I 2023, comparativ cu trimestrul IV 2022, au fost revizuite de la 100,2% la 100,5%.
***
