Datele comunicate de Eurostat privind producția industrială a eurozonei confirmă stagnarea industriei la un nivel scăzut de activitate.
Producția industrială a crescut în mai cu 0,2%, ceea ce reprezintă a doua și cea mai mică creștere după ce a scăzut în martie cu 4,4% (lună/lună). Per ansamblu, evoluția din 2023 este cu mult sub media anului 2022, în concordanță cu un avans anemic al economiei la nivel global, în care cererea de bunuri s-a diminuat, scriu analiștii de la think tank-ul ING.
În ultimele luni, activitatea industrială a stagnat în Europa. Există diferențe mari în evoluția diferitelor sectoare, ca urmare a șocurilor care au afectat o parte din industrii, în timp ce au fost favorabile altora. În prezent, sectoarele care au fost cele mai afectate de gâtuirile apărute în lanțurile de aprovizionare, contribuie la creșterea în termeni anuali a producției industriale. Sectoarele care au profitat cel mai mult de pe urma pandemiei – industria farmaceutică, de exemplu – au în prezent o volatilitate ridicată, în timp ce producția de energie și industriile energofage contribuie negativ la producția industrială a blocului.
Pentru urnătoarele luni, situația nu pare a se îmbunătăți, deoarece sondajele în rândul managerilor arată epuizarea comenzilor din industrie restante și refacerea greoaie a stocului cu noi comenzi. Cererea globală este slabă și prezintă puține perspective de redresare a sectorului de producție.
Pentru a reintra în zona verde a creșterii economice în trimestrul al doilea din 2023, producția industrială are nevoie de o revenire puternică în iunie pentru a atinge nivelul din primul trimestru al anului. Acest lucru este însă nerealist având în vedere indicii din teritoriul negativ ai percepției privind evoluția industriei (PMI) pentru luna iunie. Drept urmare trebuie să ne așteptăm la o nouă scădere a aportului industriei la formarea PIB-ului în T2 2023. Lucru probabil valabil și pentru vânzările cu amănuntul, a consumului în general, datele nefiind optimiste nici în acest sector.
Este, prin urmare, probabil ca partea de producție de bunuri din economie să fi rămas în recesiune în T2, iar serviciile – despre care avem mult mai puține date intermediare – ar fi trebuit să evolueze foarte bine pentru a obține pe total o cifră de creștere pozitivă. De aceea, este probabil ca recesiunea tehnică – două trimestre consecutive de scădere – din zona euro să continue, să se încadreze pe linia de creștere sub zero în al doilea trimestru, extinzând faza actuală de stagnare a activității economice.
Minuta ședinței de politică monetară din iunie a BCE indică noi majorări de dobânzi
Cu doar două săpămâni înainte de următoarea reuniune a conducerii Băncii Centrale Europene, minuta publicată joi a ultimei ședințe de politică monetară arată determinarea factorilor de decizie de a continua ciclul actual de majorări a dobânzilor și în perioada următoare,l în ciuda unei posibile agravări a situației economiei.
În minuta dată publicității, poziția șefei Băncii Centrale Europene reprezintă un anunț de facto al unei noi majorări pentru luna iulie, cel mai probabil cu încă 0,25 puncte procentuale. Revizuirea în sus a prognozei de inflație a BCE pentru 2024 și o perspectivă încă optimistă a creșterii economice sunt principalele argumente ale continuării înăspririi politicii monetare. Astfel, BCE a concluzionat că pentru a atinge ținta de inflație banca trebuia „cel puțin, să realizeze două majorări succesive ale ratei dobânzii în iunie și iulie”, se arată în minută.
Inflația în zona euro este așteptată să ajungă la 5,5% în luna iunie 2023, în scădere de la 6,1% în luna mai, arată datele semnal compilate de Eurostat.
Pe lângă anunțul majorării ratei dobânzii în iulie, minuta oferă și câteva informații suplimentare despre gândirea actuală a BCE:
- Inflația de bază e considerată indicator principal. La aacest punct, majoritatea pare să aibă unele rezerve, nu doar punând la îndoială rolul inflației de bază ca indicator principal, dar considerând că se manifestă cu întârziere.
- Câteva îndoieli față de ultima revizuire în sus a inflației. Unii membri ai consiliului de conducere au pus sub semnul întrebării revizuirea ascendentă ainflației „în lumina celor mai recente date care sunt mai încurajatoare și cu privire la modificările ipotezelor care au stat la baza proiecțiilor făcute în iunie”.
- Reducerea ratei inflației este mai facilă decât aducerea ei la valoarea țintă de 2%. „S-a mai susținut că scăderea inflației de la cifre foarte mari la niveluri mai moderate a fost mai ușoară decât obținerea unei reveniri complete la ținta de 2% pe termen mediu. În acest context, s-a remarcat că o revenire preconizată a inflației la 2% spre sfârșitul anului 2025 ar putea fi târzie.”
Creșterea dobânzii cu 0,25 puncte de bază în iulie este ca și făcută
În continuare, majorarea cu 0,25 pb la următoarea reuniune a BCE este deja decisă. Chiar dacă apar semne de încetinire a economiei și a reducerii presiunilor inflaționiste, acestea sunt prea slabe pentru ca BCE să-și schimbe decia până atunci. Cu toate acestea, discuția privind continuarea ciclului și cât de departe va ajunge BCE cu înăsprirea politicii monetare se va intensifica.
De fapt cu prețurile la energie mai mici decât așteptările, reducerea prețurilor la alimente și diminuarea presiunilor asupra prețurilor serviciilor și producției indusr=triale, inflația ar putea scădea și mai repede decât anticipează BCE. Analiștii de la ING adaugă că la ideile eronate, de tipul „inflația nu mai revine” sau „inflația e doar tranzitorie” s-ar putea adăga „inflația nu va scădea niciodată”.
„Dacă avem dreptate și economia stagnează, procesul dezinflaționist câștigă avânt și inflația de bază va începe să scadă după trecerea verii, ciclul de majorări al BCE ar trebui să se încheie cu ședința din septembrie, deși Banca ar putea aștepta până la ședința din decembrie pentru a declara oficial sfârșitul ciclului”, concluzionează analiștii ING
***
