luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 noiembrie, 2018

Statul analizează posibilitatea de a le interzice absolvenților de medicină, ale căror studii au fost plătite de stat, să profeseze în străinătate pentru o anumită perioadă de timp. Măsura, prezentată de ministrul Sănătății, Sorina Pintea, ar trebui să stopeze exodul halatelor albe, care a dus la un deficit de peste 15.000 de medici la nivel național.

Sorina Pintea a discutat o eventuală astfel de soluție cu ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, promotorul unei alte măsuri ce ar putea încălca dreptul fundamental la liberă circulație, consființit prin Tratatul de funcționare al UE.

(Citiți și: Ne pregătim de președinția UE: Ministrul Teodorovici le-a cerut oficialilor europeni limitarea la 5 ani a dreptului de muncă în alt stat pentru cetățenii europeni)

Declarația Sorinei Pintea:


Ne gândim la un contract, la un act adiţional la contractul de muncă pe care fiecare rezident îl are cu spitalele unde prestează, având în vedere că ei sunt plătiţi din bugetul de stat, din bugetul Ministerului Sănătăţii.

Ne gândim la o modalitate de a-i face să stea un anumit număr de ani în ţară. 

Paradoxal, posibila măsură este anunțată la numai o zi după ce tot minsitrul Sănătății explicase că majorarea salariilor medicilor și-a atins deja, într-o oarecare măsură scopul: „Există nişte date parţiale (…)  şi s-au prelucrat nişte date statistice până în luna august. Da, cererile depuse de medici pentru a pleca în străinătate, pentru acele certificate de conformitate, au scăzut cu aproximativ 45-50%. Există, în schimb, foarte multe solicitări pentru a se întoarce în România.

Menținerea forțată în țară, o idee mai veche. Academia Română o propunea pentru ca în 2038 poporul român să fie educat și mândru

Academia Română propunea anul trecut, în “Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, ca această soluție radicală să fie aplicată pentru toți absolvenții de studii superioare – tinerii ar trebui să lucreze în țară, după absolvire, cel puțin o perioadă similară celei de studiu. În caz contrar, ei ar trebui să returneze statului banii cheltuiți cu școlarizarea lor.


Cu setul de propuneri din Strategie, printre care și această soluție de a opri pierderile de capital uman înalt calificat, Academia era convinsă că România va fi peste 40 de ani una dintre cele mai improtante țări din Europa:

“În 2038 se preconizează ca România să fie o țară cu o economie dinamică și competitivă, a cărei capacitate de inovare să fie perfect compatibilă cu societatea bazată pe cunoaștere și care ar putea să fie poziționată între primele zece țări ale Europei, ca economie, educație și nivel de trai.

Poporul român va fi unul educat și mândru, atât de identitatea și moștenirea sa istorică și culturală, cât și de contribuțiile aduse la dezvoltarea societății. Mentalitatea populației se va baza pe prețuirea muncii și recunoașterea performanțelor, pe dorința de dezvoltare personală și socială, pe spirit cetățenesc și responsabilitate față de societate și față de mediu.”

Problema migrației cadrelor medicale, universală

Problema mobilității personalului medical nu există doar în România, și nu doar în statele mai sărace ale UE. A atins doar proporții critice în estul și centrul UE, din cauza diferențelor de salarizare între aceste zone și cele vestice.

72.314 de medici și asistente din UE au aplicat între 1997 și 2016 pentru un job într-un alt stat membru, potrivit datelor Politico. Aproape 25.000 au ajuns în Marea Britanie.

Dintre aceste aplicații, 9.831 au fost depuse de medici și asistente din România care au dorit să lucreze în Marea Britanie, Gemrania, Belgia, Franța etc:

Marea Britanie, principalul beneficiar al migrației intra-UE, se confruntă cu o criză fără precedent, ce se va agrava din cauza Brexitului.

Există un deficit de 45.000 de medici, în afară de asistente, toate joburi clinice, în sistemul public de sănătate (NHS), a explicat în ianuarie anul acesta secretarul de stat pentru Sănătate, Jeremy Hunt, în momentul în care a propus o măsură controversată considerată necesară pentru supraviețuirea sistemului.

Cei 55.000 de medici juniori au fost anunțați că trebuie să lucreze o perioadă în sistemul public, înainte de a pleca în privat sau în străinătate, altfel vor fi obligați să returneze cele 220.000 de lire, cât a costat pregătirea lor (nu taxele școlare, ci rezidențiatul).

Soluția nu este legarea de sistemul public, ci rezolvarea cauzelor care-i determină pe tinerii medici să iasă din NHS, au explicat asociațiile celor vizați de măsură.

Soluțiile eficiente, mult mai complexe 

Acesta este, de altfel, panaceul universal pe care-l recomandă OECD și Comisia Europeană tuturor statelor care se confruntă cu lipsa medicilor. Salarii mai mari, timp de muncă și condiții de muncă adecvate.

Banca Mondială atrage și ea atenția, în Raportul privind diagnosticul problemelor sistemice provocate de emigrație, publicat anul acesta, că nu doar salariile sunt cele care determină emigrarea tinerilor înalt calificați.

Putem spune că problema remunerației s-a reglat în România, dar salariile mai mari nu compensează, în cazul țării noastre, faptul că avem cea mai scăzută finanțare a Sănătății din UE și chiar comparativ cu celelalte state din Balcani, după Albania, Macedonia etc.

Finanțarea redusă și salarii mari înseamnă personal bine plătit, dar pentru a lucra folosind tehnică veche, în spitale nemodernizate și cu infecții nosocomiale mult peste cotele medii europene.

Unul din patru medici a plecat în străinătate, în perioada 2000 – 2013, interval în care numărul acestor profesioniști a crescut în țară cu 18%, în timp ce numărul medicilor români din străinătate a urcat cu peste 650%:

Sunt afectați în special românii din zonele sărace, rurale, unde deficitul de personal medical a atins cote alarmante.

Peste 50% din medicii români plecați au sub 40 de ani, iar majoritatea celor care au solicitat certificat pentru recunoaşterea diplomei (în vederea muncii în străinătate) sunt medici rezidenți.

De asemenea, mulți dintre tinerii medici aleg alte state membre pentru a-și termina rezidențiatul. Iar cei plecați al studii,

Și alte state au încercat să introducă restricții, dar orice îngrădire este incompatibilă cu principiile UE

Orice restricționare a plecării în străinătate echivalează cu încălcarea dreptului la liberă circulație, ceea ce ar fi sancționat automat de UE ca nerespectare a Tratatului de funcționare a Uniunii.

Au mai încercat să facă acest lucru și alte țări, de exemplu Ungaria, care viza o interdicție pe un interval de 10 ani due la absolvirea facultății, dar a renunțat la măsură exact din cauza incompatibilității cu legislația UE.

A fi cetățean UE presupune a avea aceleași drepturi, inclusiv de a munci, oriunde pe teritoriul Uniunii. De aceea, în plus, s-ar ajunge și la o discriminare instituită între absolvenții din Ungaria (sau România) care muncesc în Ungaria (sau România), pe de o parte, și cei care rămân acolo unde și-au finalizat studiile.

Budapesta a introdus în cele din urmă așa-numita bursă Markusovszky, pentru rezidenți, o bursă suplimentară acordată cu două condiții:

  • să declare că nu vor lua mită
  • să lucreze în Ungaria după finalizarea rezidențiatului.
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Dacă ele nu sunt respectate, bursa trebuie restituită.

Măsura este inutilă, însă, și acest lucru ar fi valabil și pentru România, dacă autoritățile vor viza o formulă de acest tip, întrucât spitalele străine sunt dispuse oricând să plătească aceste sume dacă își doresc un medic maghiar.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: