fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Ne pregătim de președinția UE: Ministrul Teodorovici le-a cerut oficialilor europeni limitarea la 5 ani a dreptului de muncă în alt stat pentru cetățenii europeni

de Mariana Bechir , 27.11.2018

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a prezentat marți, la o dezbatere ce a avut loc la Palatul Parlamentului, o propunere înaintată deja Bruxelles-ului al cărei scop este stoparea exodului forței de muncă și împiedicarea stabilirii în străinătate a românilor plecați să lucreze peste hotare.

El a cerut oficialilor europeni introducerea unor permise de muncă care să limiteze la cinci ani dreptul unui cetățean european de a lucra într-un alt stat membru.

Măsura propusă de Eugen Teodorovici are, însă, un mic neajuns: ar însemna încălcarea liberei circulații a cetățenilor UE, a dreptului la muncă  și a Tratatului de funcționare a Uniunii.

Propunerea, prezentată chiar de ministrul Teodorovici:

Eu am ridicat problema asta și la nivelul colegilor mei, miniștrii de finanțe din cadrul Uniunii Europene. Poate e mai restrictivă sau de altă natură această măsură, dar asta este. Trebuie să învățăm la nivel european că, cu cât o zonă devine mai săracă, alta devine mai bogată, dar undeva lucrurile se rup. Trebuie să fie cu adevărat acea coeziune socială, nu încarci și întărești partea de Vest și lași restul de Europă din fel de fel de condiții, în afară…

În ce sens? … Nu domnule, permisul de muncă să fie același ca și timp în toate statele. Nu mai ai voie, după primul permis, să-ți reînnoiești dreptul de muncă, ca să fii obligat să migrezi în Europa. Așa, dacă ajunge în Germania și tot primește drept de muncă, deci nu o să se întoarcă în veci în Croația, România de unde a plecat. Maxim cinci ani și, la revedere, să te duci în altă țară să îți cauți loc de muncă.

Eugen Todorovici ignoră legislația europeană existentă în domeniu, care exclude orice fel de limitare a dreptului la liberă circulație.

Libera circulaţie a lucrătorilor este un principiu fundamental înscris la articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

Ulterior, legislaţia secundară a UE şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie au dezvoltat acest principiu, în baza căruia cetăţenii UE au dreptul:

  • să-şi caute un loc de muncă într-o altă ţară din UE
  • să lucreze în ţara respectivă, fără a avea nevoie de un permis de muncă
  • să locuiască în ţara respectivă în acest scop
  • să rămână în ţara respectivă după expirarea perioadei de angajare
  • să beneficieze de acelaşi tratament ca şi cetăţenii ţării respective în ceea ce priveşte accesul la piaţa muncii, condiţiile de muncă şi toate celelalte avantaje sociale şi fiscale.

De asemenea, cetăţenii UE îşi pot transfera anumite drepturi legate de asigurările de sănătate şi de securitate socială în ţara în care urmează să se angajeze.

Marea Britanie a optat pentru Brexit și pentru că UE nu a acceptat modificarea regulilor liberei circulații

Exact limitarea liberei circulații este principalul motiv ce a dus la ieșirea Marii Britanii din UE, după ce Cabinetul David Cameron nu a reușit obținerea limitării acestui drept. Acolo se dorea însă contracararea unor efecte opuse ale liberalizării forțeide muncă – nu plecarea, ci sosirea imigranților economici din centrul și estul UE.

Campania anti-UE s-a intensificat după ianuarie 2014, când Londra a fost obligată să deschidă total piața muncii pentru români și bulgari, ultimii care intraseră în blocul comunitar (exceptând Croația, în 2013). Marea Britanie nu a reușit să obțină nicio concesie, adică nici o limitare a acestui dreptui fundamental, astfel încât s-a ajuns la referendumul pentru Brexit și ieșirea din UE.

Propunerea ministrului Teodorovici contravine și uneia dintre cele mai importante prevederi din recentul Acord convenit între UE și Marea Britanie – cetățenii europeni aflați în Marea Britanie pot munci, pot studia, pot primi pensii și asigurări de sănătate ca și până acum. Este unul dintre câștigurile notabile obținute de echipa de negociatori UE, condusă de Michel Barnier, inclusiv pentru binele românilor.

În viziunea lui Eugen Teodorovici, toți cetățenii europeni ar fi forțați să părăsească Marea Britanie sau orice alt stat membru după cinci ani de ședere.

Românii din insulă au ajuns în 2017 pe locul doi, după polonezi, în clasamentul locuitorilor cu altă cetățenie. Aproximativ 411.000 de români trăiau anul trecut în Marea Britanie, comparativ cu peste un milion de polonezi și numai 350.000 irlandezi și 346.000 indieni (ultimele două grupuri se află pe locurile trei și patru).

Ideea ministrului Teodorovici, contrară și priorităților fixate de România pentru Președinția Consiliului UE

În pregătirea preluării de către România a președinției semestriale a Consiliului UE, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi, s-a întâlnit marți la București, cu Luca Visentini, secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC), anunță un comunicat al MMJS.

Întâlnirea a devenit o tradiție între reprezentanții sindicatului și cei ai țării care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Ministrul Marius Budăi i-a dat asigurări secretarului general Luca Visentini  că România este pe deplin pregătită să preia Președinția Consiliului Uniunii Europene și i-a prezentat prioritățile în domeniul muncii și afacerilor sociale, din sfera sa de competență, prima dintre acestea fiind mobilitatea forței de muncă.

Peste 20% din forța de muncă activă a României lucrează în străinătate

Între trei și cinci milioane de români muncesc și trăiesc în străinătate. Estimatul din 2017 al ONU, calificat drept optimist în Raportul privind diagnosticul problemelor sistemice provocate de emigrație, realizat de Banca Mondială, este de 3,58 milioane de persoane, adică 18,2% din populația României. Aceasta înseamnă că migrația are o contribuție de peste 75% la declinul demografic înregistrat de România.

Autorii raportului BM avansează un număr de trei milioane de români în vârstă de muncă aflați în străinătate, ceea ce echivalează cu 23,3% din populația în vârstă de muncă a României.

Până acum, statul nu a elaborat niciun fel de politici cuprinzătoare pentru stoparea emigrării și, mai mult, nici nu a efectuat cercetări sociologice pentru a înțelege fenomenul fără precedent în Europa care a lăsat România cu un grav deficit de forță de muncă și a dus la îmbătrânirea accelerată a populației din țară.

România are nevoie în primul rând de studii, cercetări sociologice privind emigrația, pentru ca apoi să poată elabora politici în acest domeniu, în funcție de ceea ce-și propune, conform profesorului Dumitru Sandu (Centrul pentru Studierea Migrației, Universitatea București).

Ultimele cercetări în diaspora au fost realizate în 2007 – 2008, în Italia și Spania, dar de atunci specificul emigrației românești s-a schimbat semnificativ, s-au schimbat în primul rând țările de destinație, iar fenomenul a luat noi proporții.

Plecările în străinătate nu vor putea fi stopate, indiferent de politicile elaborate, cât timp se menține diferențe salariale însemnate, a explicat profesorul Sandu, într-o preznetare recentă, însă este posibilă reducerea emigrației prin politici care să implice tot actorii, în principal pe cei de la nivel local.

Motivele non-economice sunt tot mai importante în cazul tinerilor, atrage atenția sociologul.

Guvernanții nu au politici pentru a-i convinge pe români să rămână sau să se întoarcă în țară

În opinia profesorului universitar Dumitru Sandu este nevoie, în primul rând, de creșterea încrederii românilor din diasporă în guvern și Parlament, prin:

  • un număr mai mare de parlamentari care-i să reprezinte în legislativ pe cei plecați
  • implicarea asociațiilor românilor din străinătate în procesul decizional de la nivel național, regional și local

Pentru tinerii care intenționează să plece în următorii cinci ani, cea mai importantă cauză este cea economică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.11.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult