După 7 amânări, 2 crime și 2 luni jumate: CCR declară neconstituționale modificările la codurile penale - CursDeGuvernare.ro
luni

18 octombrie, 2021

După 7 amânări, 2 crime și 2 luni jumate: CCR declară neconstituționale modificările la codurile penale

29 iulie, 2019

CCR a retrimis luni, legislativului, modificările aduse codurilor penale, pentru că Parlamentul nu și-a îndeplinit obligația de a pune în acord prevederile acestor proiecte cu observațiile din decizii precedente.

Curtea a admis astfel, în unanimitate, toate sesizările înregistrate referitor la modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală, urmând ca parlamentarii să pună în acord toate prevederile cu deciziile anterioare ale CCR.


Sesizările de neconstituționalitate au fost depuse de USR și PNL, precum și de președintele Klaus Iohannis.

Decizia a fost luată după 7 amânări și în contextul uciderii a două tinere de către un suspect din Caracal, ancheta și intervenția în cele două situații scoțând la suprafață numeroase nereguli în toate instituțiile implicate din perspectiva poziționării autorităților față de actul de justiție. 

Comunicatul CCR:

A. Sesizările privind Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, sesizări formulate de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România, precum şi de Preşedintele României, asupra cărora Curtea Constituțională a dispus conexarea în ședința din 4 iulie 2019.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul ei, este neconstituțională.


În acest sens, Curtea a reţinut, în esenţă, faptul că, în cadrul procesului de reexaminare a legii, Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile Curţii Constituţionale incidente în materie penală. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie.

În cadrul considerentelor se vor detalia, în mod punctual, aspectele referitoare la deciziile Curţii Constituţionale care nu au fost transpuse în corpul legii criticate.

B. Sesizările privind Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, sesizări formulate de un număr de 78 de deputați aparținând grupurilor parlamentare al Partidului Național Liberal și al Uniunii Salvați România, respectiv de Preşedintele României, asupra cărora Curtea Constituțională a dispus conexarea în ședința din 4 iulie 2019.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul ei, este neconstituțională.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Curtea a reţinut în esenţă că, în cadrul procesului de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.633 din 12 octombrie 2018, Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare și nu a transpus toate deciziile Curţii Constituţionale prin care s-a constatat, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, neconstituționalitatea unor norme de procedură penală.

Prin aceste motive, Curtea a constatat că legea supusă controlului încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie.

Cele mai controversate prevederi din amendamentele aduse de coaliția de guvernare:

  • favorizarea infractorului nu mai este infracțiune atunci când este vorba despre emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative
  • modificarea art.290 limitează la un an denunțul mituitorului, pentru ca acesta să nu mai fie pedepsit (Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia). La fel și în cazul cumpărării de influență.
  • reducerea termenelor de prescripție a pedepselor: acest amendament poate duce, în multe cazuri, la atingerea perioadei de prescripție înainte chiar de judecată, ceea ce înseamnă că multe infracțiuni pot rămâne nepedepsite. Termenele pentru răspunderea penală vor fi: 1) de 8 ani, faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 2) de 6 ani, în loc de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani
  • dezincriminarea neglijenței în serviciu
  • abrogarea articolului care majora pedepsele în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
  • interzicerea, în cursul urmăririi penale şi a judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi a furnizării altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice, referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr