duminică

14 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 iulie, 2020

Discuțiile liderilor europeni pe tema răspunsului comun al UE în fața pandemiei Covid-19 vor fi reluate duminică, după ce șefii de state și de guverne prezenți la summit-ul de la Bruxelles nu au reușit să ajungă la o înțelegere cu privire la condițiile de acordare a sprijinului financiar, transmite presa internațională.

Cancelarul german Angela Merkel a precizat că există posibilitatea ca reuniunea să se încheie fără un acord, dar și că a treia zi de discuții va fi ”decisivă”.

”Nu pot spune încă dacă vom găsi o soluție”, a declarat Merkel duminică, înainte de reluarea negocierilor. ”Există multă bunăvoință, dar și foarte multe poziții divergente… E posibil să nu existe un rezultat astăzi”, a precizat cancelarul german, potrivit Deutsche Welle.

Negocieri restrânse


Charles Michel, președintele Consiliului European, a prelungit summit-ul UE, negocierile fiind reluate duminică în jurul prânzului, în speranța că liderii europeni vor reuși să ajungă la un acord. Discuțiile vizează fondul de relansare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană, mai exact cum și în ce condiții ar urma să fie distribuite granturile și care ar fi raportul corect între granturi și împrumuturi.

În cursul zilei de sâmbătă, Charles Michel și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen au purtat discuții restrânse cu liderii Austriei, Danemarcei, Finlandei, Olandei și Suediei, state cu cea mai dură poziție privind modul în care ar trebui distribuit sprijinul european.

În cursul nopții, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron s-ar fi întâlnit cu premierul olandez Mark Rutte, potrivit unor surse diplomatice citate de presa internațională.

Propunerile de compromis de sâmbătă

O propunere lansată sâmbătă de Charles Michel pentru a convinge statele ”frugale” din nord ar menține dimensiunea programului de relansare, dar ar reduce cu 50 de miliarde de euro valoarea granturilor directe. Astfel, statele membre ar urma să primească 450 de miliarde de euro sub formă de granturi, iar 300 de miliarde ar fi credite, potrivit draftului menit să convingă țările ”inflexibile” din nord, conduse de Olanda.


Olanda insistă asupra dreptului de veto prin care să poată bloca granturi către state care nu își respectă angajamentele. O propunere menită să împace poziția olandeză ar fi cea a unei ”frâne de urgență”, care ar permite unui număr nedefinit de state să solicită Consiliului oprirea granturilor pentru o țară care nu respectă angajamentele.

Un alt subiect delicat asupra cărora liderii au poziții divergente este cel al legării finanțării europene de respectarea statului de drept. Polonia și Ungaria, care fac obiectul unor proceduri UE privind independenței justiției sau a drepturilor fundamentale, se opun ferm condiționării granturilor de acest principiu.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: