La obiect

Ianuarie 2019 – salariul mediu net în scădere, avansul anual al puterii de cumpărare la nivel record

Câștigul salarial mediu brut pe luna decembrie 2018 a fost de 4.837 lei, cu două procente mai mic faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate… Mai mult

13.03.2019

Chestiunea

Paradoxul bugetului 2019: Creșterea economică accelerează, pe fondul decelerării partenerilor comerciali din UE. Unde-o fi greșeala?

Dacă ne uităm la estimarea de creşterea economică a Comisiei Europene pentru primii cinci parteneri la export ai României pentru anul 2019, parteneri care concentrează… Mai mult

13.03.2019

La obiect

Inflaţia anuală a urcat înapoi spre 4%. Spaţiul rămas pentru creşterea preţurilor pe 2019, îngustat semnificativ

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna ianuarie 2019 cu  0,79%, valoare ceva mai mică decât în luna precedentă dar semnificativ mai mare… Mai mult

12.03.2019

La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

Cronicile

Dragoș Damian / Nu sunt bani pentru spitalele regionale? Faceți o socoteală cu ce se adună din taxa clawback

de Dragoș Damian , 8.11.2018

Taxa clawback (OUG 77/2011) este o inventie a Ministerului de Finante reglementate inca din 2009 ca sa modereze consumul de medicamente scumpe, introdusa pe fondul crizei arieratelor din sanatate care a aparut undeva in 2008.

Ea prevede ca orice consum de medicamente peste un anumit buget aprobat (care este de 6 miliarde de lei / an, nemiscat de la acest nivel din 2011) sa fie recuperat de la producatorii de medicamente.

Estimarile industriei (partial confirmate de MFP) arata ca in ultimii 7 ani s-au colectat la bugetul de stat in jur de 8 miliarde de lei din taxa clawback, bani suficienti pentru a se construi cele 3 spitale regionale + Spitalul National de Referinta. Asadar, privita in perspectiva, taxa se poate constitui intr-o sursa directa pentru finantarea modernizarii sistemului sanitar, fara a mai fi necesare fonduri europene sau parteneriat public privat PPP.

Exista o serie de probleme de reglementare a bugetarii care nu permit o astfel de solutie, la care se adauga problemele tehnice curente. Iata pe scurt cele care dau cele mai mari batai de cap si care o data solutionate pot transforma taxa clawback in spitale regionale.

1.     Contributia datorata pentru medicamente finantate din Fondul National unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii se plateste la trezorerie in contul RO92 TREZ 7002 6120 509X XXXX. Astfel ca banii nu se intorc in sanatate cum s-ar putea crede ci se duc la bugetul de stat. Este absurd sa vedem ca un venit distinct, generat de sistemul de sanatate, se iroseste in finantarea altor proiecte in loc sa fie construite spitalele regionale;

2.     Nu exista in prezent nici un mecanism transparent prin care sa se poata verifica daca contribuabilii achita sumele datorate pentru ca sunt cel putin 3 institutii care au atributii diferite in domeniu dar care nu conlucreaza intre ele:

a.     CNAS informeaza trimestrial contribuabilii cu privire la valoarea obligatiei de plata dar nu are atributii de verificare daca platile au fost efectuate;

b.     MFP colecteaza sumele la trezorerie dar nu stie sa verifice cine a platit si cine nu pentru ca nu are lista cu detinatorii autorizatiilor de punere pe piata (DAPP) care sunt contribuabili;

c.      ANAF, institutia care are atributii de control privind efectuarea platilor nu poate verifica toti jucatorii pentru ca peste 80% din DAPP sunt birouri de reprezentanta care nu depun rapoarte financiare la MFP.

3.     Nu exista nici un resort prin care jucatorii din piata sa afle daca competitorii lor si-au platit cu adevarat contributia (asta este probabil cel mai grav aspect, care distorsioneaza competitia din piata)

4.     Nu exista nici o informare trimestriala despre valorile colectate din taxa clawback in cursul anului; se pot verifica miscarile de bani  urmarind executia bugetara dar asta releva suma totala incasata si nicidecum platile efectuate de fiecare contribuabil.

Haos total prin urmare. In orice caz, la un moment dat cele de mai sus vor trebui clarificate, pentru ca este strigator la cer sa afli ca MFP sustine ca scade colectarea veniturilor din taxa clawback dar fabricile de medicamente de tara afirma ca in fiecare an platesc mai multi bani in acest cont. Asta inseamna ca cineva nu plateste…

Dar revenind la solutia de finantare pentru spitalele regionale: daca se colecteaza prin taxa clawback 1 – 1,2 miliarde de lei pe an, atunci solutia pe care o propun Guvernului este ca platitorii taxei clawback sa vireze sumele datorate intr-un cont dedicat pentru constructia spitalelor si nu la trezorerie. Astfel, in urmatorii 6-8 ani, durata estimata de dare in folosinta a spitalelor va exista o sursa de finantare cu reinoire automata pentru constuctia lor. Si, oarecum reconfortant, chiar si producatorii de medicamente vor avea satisfactia sa vada ca banii platiti se duc intr-un proiect durabil – este daca vreti o forma de PPP, intre statul roman si industria farmaceutica.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Trump se consideră ”total şi complet exonerat” de Mueller în ancheta rusă

Iulian Soare

Preşedintele Donald Trump s-a declarat duminică ”total şi complet exonerat” de procurorul special Robert Mueller, care a conchis că nu există elemente care să probeze… Mai mult

Stiri

Rusia a trimis echipamente și militari în Venezuela

Iulian Soare

Două avioane militare ruseşti au aterizat pe principalul aeroport din Venezuela sâmbătă, având la bord, conform relatărilor, soldaţi şi cantităţi semnificative de arme, scrie BBC.… Mai mult

Stiri

Reacţie palestiniană la anunțul premierului privind mutarea ambasadei României: Facem apel la Uniunea Europeană să ia măsuri

Vladimir Ionescu

Diplomatul palestinian Saeb Erekat a condamnat anunţul făcut de premierul Viorica Dăncilă de a reloca ambasada României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim,… Mai mult

Stiri

Trei asociații de magistrați: Opriți noile proiecte de OUG pe Justiție, crează impunitate pentru toate infracțiunile grave

Vladimir Ionescu

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție fac apel la factorii de decizie de a stopa demersurile… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Decizia mutării ambasadei României la Ierusalim se ia după avizul mai multor instituții și aparține Președinției României

Razvan Diaconu

Decizia finală privind o eventuală mutare a ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim aparține Președintelui României, premierul Viorica Dăncilă demonstrând, încă… Mai mult

Europa

Bulgaria primește o îmbunătățire de la stabil la pozitiv a perspectivei de rating de la Fitch. România tocmai a reușit să evite retrogradarea de la stabil la junck de la S&P

Vladimir Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Fitch a revizuit în creştere, de la stabilă la pozitivă, perspectiva ratingului de credit pe termen lung atribuit Bulgariei, lăudând eforturile… Mai mult

Europa

Proteste de amploare în Germania împotriva directivei care ar cenzura internetul

Iulian Soare

Zeci de mii de persoane au protestat la sfârşitul săptămânii în mai multe oraşe din Germania împotriva reformelor de la nivel european în ceea ce… Mai mult