La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Două hărți. Negocierea pe resursele UE a început cu un paradox: cum se schimbă politicile de coeziune chiar dacă, oficial, nimic nu se va schimba

de Victor Bratu , 26.2.2018

Liderii UE s-au întâlnit vineri la Bruxelles pentru a discuta, în cadru informal, chestiuni instituționale care privesc alegerile europene din 2019 și viitorul cadru financiar multianual.

Componenta politică a acestor discuții- listele transnaționale și continuarea procedurii supranumite ”Spitzenkandidaten” (familiile politice europene trebuie să prezinte public în alegeri persoana pe care o vor promova să ocupe președinția Comisiei Europene)- pare simplu de rezolvat, chiar dacă nu toată lumea se declară dispusă să repete procedura prin care Jean Claude Juncker a câștigat președinția Executivului european.

Mult mai complicate se anunță negocierile legate de prioritățile politice ale următorului Cadru Financiar Multianual.

Combinația de factori generată de ieșirea Marii Britanii din UE – care văduvește bugetul comunitar de aproximativ 12-13 miliarde euro anual – și apropierea de un nou ciclu bugetar determină Uniunea Europeană să își pună întrebări fundamentale legate de modul în care își cheltuie banii.

Discuțiile de vineri a liderilor UE 27 s-au purtat asupra a câteva principii:

  • nivelul contribuțiilor naționale și structura veniturilor comunitare
  • eficiența principalelor programe europene– Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune, dar și eficiența cu care statele membre utilizează banii
  • posibila condiționare a accesului la fonduri europene de respectarea normelor europene privind statul de drept

În legătură cu acest ultim punct, o importantă precizare: posibila condiționare va depăși, foarte probabil, zona de Justiție, urmând să fie aplicată – sau cel puțin așa anunță, din ce în ce mai apăsat, Germania și Austria- statelor care refuză să primească migranți.

Un semnal important pentru modul în care ”greii” Europei conduc discuțiile privind viitorul Cadru Financiar Multianual a fost transmis, miercuri, cu 2 zile înainte de reuniunea de la Bruxelles, de către miniștrii de Finanțe german și italian, Peter Altmaier și Carlo Padoan.

Într-un editorial comun publicat de Politico, cei doi au scris:

”În fața actualelor provocări, Italia și Germania sunt deschise să discute o creștere limitată a Bugetului UE, cu două condiții. În primul rând, povara taxelor asupra cetățeanului să nu crească, ba chiar să înregistreze o ușoară scădere. În al doilea rând, politicile de Coeziune să fie mult mai eficiente”.

Una dintre ideile de eficientizare a Politicilor de Coeziune propuse de tandemul italo-german este ca prin intermediul acestor politici să fie finanțate numai proiecte prin care se implementează recomandările specifice de țară.

Peter Altmaier și Carlo Padoan au trecut în revistă și noile provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, care bineînțeles trebuie adresate inclusv prin noua filosofie bugetară.

Iar nevoia de reformă a Politicilor de Coeziune devine evidentă în momentul în care privim la cifre și la impactul pe care l-au produs fondurile de Coeziune în ultimii 10 ani în Europa.

Politicile europene de Coeziune sunt orientate cu predilecție către regiunile slab dezvoltate ale Europei, descrierea oficială a acestora fiind zona în care PIB per capita este mai mic de 75% din media UE.

Statele din Estul Europei au beneficiat de investiții de miliarde de euro ca efect al politicilor de coeziune ce au drept scop ajutarea economiilor slabe (fondurile de coeziune au însemnat aproape o treime din bugetul ciclului financiar 2014-2020, adică 351,8 miliarde euro).

Care au fost efectele? Hărțile de mai jos arată

statutul regiunilor europei la intrarea în ciclul financiar precedent (prima hartă fiind realizată în baza datelor Eurostat la nivelul anului 2009)

modul în care s-a modificat acest statut, având ca referință anul 2015, este ilustrat mai jos:

O primă concluzie, evidentă: în ciuda sumelor importante de care au beneficiat, regiunile nu reușesc să își modifice statutul. Excepții notabile există numai în centrul Europei.

După finalizarea unui ciclu financiar de 7 ani, surprinzător, zonele roșii din Europa se întind- asta înseamnă că politicile de coeziune nu își îndeplinesc scopul.

În fond, și asta constatăm clar în România, canalizarea, apa curentă la sate sau stațiile de epurare (cele mai întâlnite proiecte finanțate din fonduri de coeziune sau PNDR) sunt necesități fundamentale, nu motoare de creștere economică.

Este o chestiune care ar trebui înțeleasă și de premierul României, Viorica Dăncilă, pe care am ascultat-o săptămâna trecută spunând guvernului, cu referire la nevoia de a păstra neschimbate politicile europene de coeziune: ”Aceste politici sunt vitale și se pliază pe realitatea din România!”

Tot cifrele demonstrează că lucrurile se vor schimba chiar dacă, oficial, nu se va schimba nimic, căci Brexit mai produce o consecință neașteptată: odată cu ieșirea Marii Britanii din UE, la nivelul blocului comunitar media PIB per capita coboară. În consecință, mai puțini bani vor fi disponibili pentru programele de coeziune, pentru mai puține regiuni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordul istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult

Stiri

BEI oprește finanţarea proiectelor energetice pe bază de combustibili fosili

Adrian N Ionescu

Planurile românești de noi capacități de producție energetică vor fi afectate  de decizia de joi a Băncii Europene de Investiţii (BEI) privind oprirea finanţării proiectelor… Mai mult

Europa

Germania / Vaccinarea împotriva rujeolei, obligatorie în școli și grădinițe. Situația din România

Iulian Soare

Bundestagul, camera legislativă inferioară a parlamentului german, a aprobat joi, după mai multe luni de dezbateri și polemici, legea prin care vaccinarea antirujeolică devine obligatorie… Mai mult

Stiri

Asociații ale magistraților cer amânarea numirii șefilor de parchete – ”Trebuie modificată legislația”

Vladimir Ionescu

Două asociații ale magistraților – Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție – îi cer ministrului Cătălin Predoiu să nu declanșeze procedura… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Rectificarea bugetară se va face până pe 30 noiembrie. Deficitul, estimat la 4%

Adrian N Ionescu

Rectificarea bugetară va fi adoptată de către guvern până la finalul lunii noiembrie, a promis ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, joi seara. Ministrul a reiterat estimarea… Mai mult

Europa

Marea Britanie, supusă procedurii de infringement din cauză că nu propune un comisar european

Victor Bratu

Comisia Europeană a anunțat joi seara că a trimis o notificare oficială Regatului Unit, anunțând acest stat că a încălcat obligațiile care îi revin conform… Mai mult

Europa

Stare de urgență la Veneția – Guvernul va oferi ajutoare locuitorilor și va accelera finalizarea proiectului MOSE

Iulian Soare

Premierul italian, Giuseppe Conte a anunţat în Consiliul de miniştri de joi că a fost declarată starea de urgenţă şi au fost aprobate primele ajutoare… Mai mult