Două grafice: Particularitatea românească a cheltuielilor cu salariile bugetarilor - CursDeGuvernare.ro
marți

26 octombrie, 2021

Două grafice: Particularitatea românească a cheltuielilor cu salariile bugetarilor

21 februarie, 2021

Înainte de-a studia cele 2 grafice de mai jos, să stabilim coordonatele:

Cheltuielile cu peronalul public (adică cu angajații statului) în Bugetul anului 2021 sunt prevăzute a se ridica la circa 110 miliarde de lei, reprezentând 62% din tot bugetul. Dacă la această sumă se adaugă și pensiile (inclusiv cele din CAS), suma depășește 90% din bugetul total.

Totuși, Nu aceasta e marea problemă românească a cheltuielor cu bugetarii: asta pentru că, raportat la PIB (Nu la Buget), cheltielile cu personalul sunt pe-aproape de media europeană.


Marea problemă este ce face România cu banii pentru cheltuielile de personal și pe cine plătește de fapt: pentru că asta arată care e viziunea guvernantului român din ultimii ani, adică din ultimii zeci de ani, în ce privește dezvoltarea societății și rolul statului în societate.

Asta pentru că bugetari sunt și profesorii, și medicii, și militarii, și funcționarii de ghișeu, și justiția și funcționarii de geantă ministerială.

O analiză comparativă cu statele UE, a modului în care sunt plătiți bugetarii într-o societate, arată marea particularitate a României: cător  domenii le acordă importanță guvernele României.

Pentru comparație înăuntrul bugetelor naționale, analiza se raporteză și la salariul mediu în industria prelucrătoare la fiecare stat – cea care, într-o europă industrială, asigură tracțiunea economiei și, până la urmă, salariile bugetarilor de toate felurile.


Graficul de mai jos reprezintă salariile medii la diverse feluri de salariați bugetari, raportate la salariul mediu din industria prelucrătoare a fiecărei țări.

Graficul a fost întocmit de Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal și se referă la datele definitive pentru anul 2019: pentru că pe 2020 România stă și mai prost decât în acest grafic.

Un grafic și explicațiile lui

Linia de 100% reprezintă media europeană a salariilor medii:

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

După cum se vede, în România cei mai bine plătiți bugetari sunt cei care formează domeniul administrației publice și feluritele forme de salarizare militară.
Urmează, binișor sub ea Sănătatea, după care, la o distanță apreciabilă în jos Educația.
Industria prelucrătoare – care e motorul economiei, are un salariu mediu aflat aproape la jumătate din salariul bugetarilor din administrație.
Salariul mediu pe total economie e cu 50% mai mic decât cel din administrație.

Altfel stau lucrurile la ceilalți:

În Bulgaria, pe locul 1 e sănătatea, urmată de educație și abia pe locul 3 vine administrația.

În Polonia, cele 3 sunt foarte apropiate și aproximativ egale cu salariul mediu pe toată economia.

În Ungaria, toate salariile bugetare sunt mai mici decât cele din industria prelucrătoare, cu observația că pe locul 2 (surpriză..) sunt cei din administrația publică, iar sănătatea pe ultimul loc.

Ce e de observat la economiile competitive:
Germania, Franța, Austria, Suedia, Spania și Irlanda, au toate salariile tuturor categoriilor de bugetari mai mici decât cele din industria prelucrătoare – care ține primul loc.

În cel de-al doilea grafic – se pot vedea salariile medii de mai sus exprimate în euro:

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Și alte probleme… bugetare

Deși se insistă pe numărul foarte mare de bugetari pe care i-ar avea România, acesta este, cel putin în acest moment, un mit:

Comparativ cu celelalte state din UE și raportat la populația activă, România e aprope de media europeană.

Are, în schimb, 2 mari probleme:

1- Din cei aproximativ 1,25 de milioane de angajați bugetari, circa 850.000 lucrează în administrația centrală.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

2- A doua problemă majoră e numărul total de salariați din economie – foarte mic în comparație cu totalul populației ocupate.

Ar fi fost de așteptat ca, începând cu Bugetul 2021, să mai tundem din sporurile – unele halucinante – din administrație, și să mai corijăm anomalia din graficele de mai sus: dar asta înseamnă deja politici tintite pe educație și sănătate și puțin deranj în marea masă a funcționarilor din administrație. Pentru că împărțeala asta e comunismul rezidual.

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Aceste grafice ignora o serie de diferente:
    1. nivelul de calificare aferent salariilor respective. Adica, in industira din RO sunt salarii mici pentru ca nivelul de calificare este redus.
    2. Ponderea posturilor prelucratoare inalt calificate (care inseamna si salarii mari) din totalul salariilor din acea economie). Cu alte cuvinte, cu cat ai mai multi salariati bine platiti, cu atat ai media salariala mai sus.

    In opinia mea, aceste grafice sunt cel mult orientative.
    Insa, sunt de acord cu faptul ca ar trebui facuta o analiza a salariilor bugetare si anulate aberatiile: salariu de functionar de primarie mai mare decat functionar public din administratia centrala.
    De asemenea, componenta salariilor bugetarilor care alcatuiesc aceasta medie ar trebui analizata, pentru ca, asa cum zice o vorba despre statistica: Tu cumperi 2 pui, eu nu cumpar niciunul. Insa, statistic vorbind, fiecare dintre noi a cumparat cate un pui. Iar, realitatea este ca tu ai burta plina, iar eu am burta gaoal.

  2. Daca se fac comparatii cu alte state trebuie vazut ce inteleg alte state ca este sector bugetar. Unele nu introduc de ex. armata sau altele in sectorul public.
    De asemenea cand se face comparatie intre sectorul public si cel privat trebuie tinut cont de faptul ca in cel privat exista economia la negru si salariile la negru.
    De asemenea in sectorul public sunt inclusi medicii, procurorii judecatorii si altii cu studii superioare si cu salarii mari si pentru care societatea a hotarat ca este necesar sa aibe aceste salarii din varii motive obiective.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Aceste grafice ignora o serie de diferente:
    1. nivelul de calificare aferent salariilor respective. Adica, in industira din RO sunt salarii mici pentru ca nivelul de calificare este redus.
    2. Ponderea posturilor prelucratoare inalt calificate (care inseamna si salarii mari) din totalul salariilor din acea economie). Cu alte cuvinte, cu cat ai mai multi salariati bine platiti, cu atat ai media salariala mai sus.

    In opinia mea, aceste grafice sunt cel mult orientative.
    Insa, sunt de acord cu faptul ca ar trebui facuta o analiza a salariilor bugetare si anulate aberatiile: salariu de functionar de primarie mai mare decat functionar public din administratia centrala.
    De asemenea, componenta salariilor bugetarilor care alcatuiesc aceasta medie ar trebui analizata, pentru ca, asa cum zice o vorba despre statistica: Tu cumperi 2 pui, eu nu cumpar niciunul. Insa, statistic vorbind, fiecare dintre noi a cumparat cate un pui. Iar, realitatea este ca tu ai burta plina, iar eu am burta gaoal.

  2. Daca se fac comparatii cu alte state trebuie vazut ce inteleg alte state ca este sector bugetar. Unele nu introduc de ex. armata sau altele in sectorul public.
    De asemenea cand se face comparatie intre sectorul public si cel privat trebuie tinut cont de faptul ca in cel privat exista economia la negru si salariile la negru.
    De asemenea in sectorul public sunt inclusi medicii, procurorii judecatorii si altii cu studii superioare si cu salarii mari si pentru care societatea a hotarat ca este necesar sa aibe aceste salarii din varii motive obiective.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr