Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a cerut președintelui României aprobarea urmării penale a lui George Homoștean (foto), fost ministru de interne în perioada 1978 – 1987, pentru complicitate la infracțiuni contra umanității, în dosarul uciderii disidentului Gheorghe Ursu.
“Deși faptele ce formează obiectul cauzei au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, act normativ ce stabilește procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii ministeriale, având în vedere că normele de procedură sunt de strictă și imediată aplicare, procedura de sesizare a Președintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, ori fost membru al Guvernului este aplicabilă și în prezenta cauză”, explică procurorii într-un comunicat.
Cererea vine la puțin peste 30 de ani de la uciderea prin tortură (noiembrie 1985) a lui Gheorghe Ursu, inginer constructor și scriitor.
El a fost arestat pe 21 septembrie 1985, pe motiv că ar fi deținut valută, lucru interzis în comunism.
În realitate, el a fost reținut după ce a fost denunțat de o colegă de serviciu la care a ajuns jurnalul disidentului, cu însemnări întinse între 1949 și 1984.
Gheorghe Ursu (foto) a murit după ce a fost torturat de către oamenii Securității care îl interogau și de către colegii de celulă, recidiviștii Marian Clită şi Gheorghe Radu, cărora Securitatea le-a permis să-l maltrateze.
Acuzațiile aduse lui George Homoștean fac obiectul dosarului cunoscut generic „Moartea dizidentului Ursu Gheorghe Emil”, aflat în instrumentarea procurorilor Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dosarul uciderii acestuia a fost redeschis în 2014, după ce fiul său, Adrian Ursu, a stat în greva foamei timp de 17 zile.
Pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită – fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică – fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă – fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.
A mai fost pus sub urmărire penală fostul maior de securitate Marin Pîrvulescu – pentru infracţiuni contra umanităţii, și, acum, va fi acuzat și fostul ministru George Homoștean.
Cel din urmă are aproape 95 de ani și a mai avut după Revoluție o condamnare la 14 ani de închisoare pentru implicarea în acțiunea Autobuzul, din 1981, când trei persoane au luat ostatici un autobuz de navetiști și au încercat să treacă granița – 6 persoane au fost ucise și 12 rănite în timpul intervenției autorităților.
George Homoştean a fost condamnat în 1993 la 14 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi, dar nu a stat în închisoare decât un an, întrucât, în conformitate cu Decretul 11/1988, pedeapsa i-a fost redusă cu ½ urmând a executa 7 ani de închisoare şi 5 ani interzicerea unor drepturi. Pe 15 aprilie 1994 a fost eliberat, prin amnistiere, conform Decretului 11/1988, care prevedea la art. 2, că „se reduc cu ½, pedepsele cu închisoarea mai mari de 10 ani aplicate de instanţa de judecată”. Ulterior, prin decretul prezidenţial 952 din 27 noiembrie 2002, la propunerea Ministerului Justiţiei, a fost graţiat restul de pedeapsă rămas neexecutat.
Președintele Traian Băsescu l-a decorat în 2010 cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, după care i-a retras acest ordin când s-a aflat că el a fost trecut pe lista celor decorați „pe baza unor documente neconforme cu realitatea provenite de la alte instituţii”.
