marți

18 ianuarie, 2022

Dosarul Revoluției – Peste 600 de persoane prezente la primul termen

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 noiembrie, 2019

Primul termen în cameră preliminară în dosarul Revoluţiei are loc vineri, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde au fost citați cei peste 5.000 de martori. Sunt prezenți, peste 600 de persoane, conform Agerpres.

Ion Iliescu nu a venit, este reprezentat de apărătorul său.


În acest dosar, fostul președinte al României Ion Iliescu și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că va avea program special, în contextul acestui proces.

„În vederea asigurării desfăşurării activităţii în bune condiţii şi păstrării ordinii la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vineri, 29 noiembrie 2019, Arhiva Secţiei I civile, Arhiva Secţiei a II-a civile şi Arhiva Completurilor de 5 judecători nu vor desfăşura program cu publicul”, se arată într-o informare de pe site-ul ICCJ.

Dosarul

După 30 de ani de la Revoluție, dosarul privind responsabilitatea pentru morțile din decembrie 1989 a fost finalizat, în aprilie 2019. “Prezint public scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a anchetei penale, aproape 30 de ani”, declara fostul procuror general Augustin Lazăr.


Reamintim că în timpul Revoluție:

  • 1.166 de oameni au murit
  • dintre aceștia, 1.142 au murit împușcați în timpul represiunii comuniste și în diversiunea începută pe 22 decembrie
  • alți 24, care erau dați dispăruți sau care au fost grav răniți de gloanțe, au fost declarați decedați până la sfârșitul anului 1989

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Dosaryl, în cifre:

  • are 3.330 de volume
  • 2.030 de volume au fost administrate după iunie 2017, când a fost reconfirmată deschiderea dosarului
  • pentru întocmirea rechizitoriul au fost administrate în special probele obținute după 13 iunie 2017, când

În acest caz sunt acuzați:

  • fostul președinte Ion Iliescu – atunci era membru şi preşedinte al C.F.S.N.
  • Gelu Voican Voiculescu – membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României
  • Iosif Rus – fost comandant al Aviaţiei Militare

Alte 15 persoane au fost scoase din cauză, în cazul unora dintre acestea intervenind decesul.

Acuzațiile

Faptele pentru care sunt acuzați cei trei inculpați, așa cum sunt prezentate de Parchetul General:

În urma cercetărilor și probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.

Ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare.

Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).
Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr