Instanţa Curţii de Apel Bucureşti care judecă dosarul ICA a stabilit luni un nou termen în dosar – 4 august, deoarece judecătorii pleacă în concediu. Atunci va fi încheiată audierea inculpaţilor şi se va discuta schimbarea încadrării acuzaţiei aduse lui Dan Voiculescu, cerere depusă de apărătorul acestuia, Gheorghiţă Mateuţ.
La termenul de luni au fost audiaţi 10 din cei 12 inculpaţi. Toţi au declarat că sunt nevinovaţi.
Tot luni, avocatul Gheorghiţă Mateuţ a cerut judecătorilor schimbarea încadrării faptelor pentru care este judecat clientul său, Dan Voiculescu, din spălare de bani în tăinuire.
Pedeapsa maximă pentru aceasta din urmă este de cinci ani, caz în care faptele sunt deja prescrise. Solicitarea va primi un răspuns la următorul termen al procesului.
Audierea inculpaţilor
Şedinţa de luni a început prin ridicarea mai multor excepţii, toate respinse de către instanţă, care le-a atras atenţia avocaţilor , la un moment dat, că au avut la dispoziţie şase ani pentru astfel de intervenţii.
După aceasta, s-a trecut la audierea celor 12 inculpaţi, toţi prezenţi în sală, în condiţiile în care nu era exclusă chiar pronunţarea în cursul zilei de luni.
Dan Voiculescu: Toate întrebările judecătorilor au fost corecte
Dan Voiculescu a dorit să fie primul audiat şi a început prin a declara că ştie ce învinuiri îi sunt aduse în dosarul ICA, dar nu le recunoaşte şi că prejudiciul de peste 60 de milioane de euro ce ar fi fost creat prin subevaluarea Institutului este fals.
Preşedinta completului, Camelia Bogdan, i-a cerut inculpatului să înceapă cu firma Crescent, din momentul 1984.
Întrebat cine făcea parte din Grivco la momentul privatizării ICA şi ce legătură avea cu societatea Benefica (din grupul Grivco), Voiculescu a răspuns: „Eu nu eram la Crescent când s-a făcut privatizarea, nici la Grivco”.
„Benefica este o companie care acum nu îmi amintesc cu ce se ocupa, dar din câte am înţeles, produce pâine în judeţul Prahova”, a arătat Dan Voiculescu.
Întrebat de judecătoarea Camelia Bogdan cine „controla” Grivco sau trustul Intact, Dan Voiculescu a precizat că el nu a fost nici director și nici administrator în aceste companii.
Judecătoarea a cerut să-i explice de ce compania poartă acest nume, GRIVCO, dacă şi-a păstrat acolo biroul şi după ce le-a donat fiiclelor sale acţiunile şi dacă a fost beneficiarul real de la Grivco şi Intact.
„Nu am fost beneficiar real, dar eu am fondat Grivco, e ca şi copilul meu. Am avut mereu biroul în Grivco. În februarie 2004, am acordat 17 milioane de lei cu titlu de împrumut către ICA, pentru că Grivco avea un buget de venituri şi cheltuieli. Suma era necesară urgent pentru că trebuiau plătite datoriile ICA către stat şi furnizori. Termenul de rambursare era 30.04.2004, cu o dobândă de 20%. La vremea aceea, se acordau împrumuturi cu dobândă de 60%. Pentru că nu s-a plătit împrumutul, mi s-au acordat acţiuni, aşa cum era stipulat în contract”, a răspuns Dan Voiculescu, citat de MEDIAFAX.
Voiculescu a mai spus instanţei că în 2004 a înmânat toate acţiunile pe care le avea fiicelor sale.
„Am intrat în Parlament şi am hotărât să nu amestec politica cu afacerile. În anii 2000 am avut o mare tragedie în familie, după care am fost dărâmat şi nu mi-am revenit până în 2004”, a spus Voiculescu.
De asemenea, Camelia Bogdan a cerut explicaţii referitoare la diferitele transferuri de terenuri şi acţiuni între societăţile aflate sub controlul lui Dan Voiculescu sau al unor apropiaţi ai acestuia.
La întrebarea ce legătură există între cercetare şi presă pentru ca Intact să fie acţionar la Bioprod (firmă implicată în dosar), Dan Voiculescu a explicat: „După 1989, am făcut o analiză asupra sectoarelor unde era nevoie de dezvoltare. Am constatat că e nevoie de presă, era un singur ziar, Scânteia. Am constatat că domeniul de dezvoltare era cercetarea. Cu ICA am stabilit că este bine să deschidem o companie care să se ocupe cu cercetarea în domeniul alimentar. Ştiam că institutul avea probleme financiare”, a spus omul de afaceri, citat de MEDIAFAX.
Dan Voiculescu a declarat presei, la ieşirea din Curtea de Apel, după cele aproximativ două ore de audieri, că judecătorii l-au întrebat cum s-au petrecut lucrurile din 1991-1992, de când a intrat în economia de piaţă şi că magistraţii i-au pus întrebări pertinente, nu are ce să le reproşeze.
„Toate întrebările au fost absolut corecte, fără niciun fel de tendinţă, fără niciun fel de încercare de a mă încurca”, a afirmat Dan Voiculescu.
Întrebat de ce avocaţii au mai cerut, în aceste condiţii, revocarea completului de judecată, el a spus că probabil au avut motive juridice , procedurale care i-au determina să solicite acest lucru, dar el nu le cunoaşte.
Dan Voiculescu a fost condamnat în prima instanţă la cinci ani de închisoare, pentru spălare de bani.
Gheorghe Mencinicopschi: Nu sunt omul de casă al lui Voiculescu. Nu ştiu unde locuieşte
Fostul director al Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi (foto), a declarat că nu a obţinut niciun avantaj de pe urma privatizării ICA.
„Precizez că nu am avut nicio discuţie cu Dan Voiculescu referitoare la privatizarea ICA. Eu nu sunt omul de casă al lui Voiculescu, aşa cum am auzit că s-a mai spus. Eu nici măcar nu ştiu unde locuieşte”, a mai spus Gheorghe Mencinicopschi.
Judecătorii i-au cerut lui Gheorghe Mencinicopschi să declare cine i-a virat banii pentru participarea în nume propriu la privatizarea ICA.
Răspunsul inculpatului a fost: „Nu ştiu, am avut economiile mele. Nu ştiu cine mi-a virat aceşti bani”.
Gheorghe Mencinicopschi a fost condamnat în prima instanţă la şase ani de închisoare.
Sorin Pantiş: Falsuri, minciuni incompetenţe
Fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş (foto) a declarat că dacă Institutul de Cercetări Alimentare (ICA) nu ar fi fost privatizat, atunci acesta ar fi intrat în procedura de insolvenţă şi de faliment, în baza legilor de la acea vreme.
Sorin Pantiş a fost ministru al Comunicaţiilor între 1996 şi 1999, ulterior devenind director general executiv al grupului GRIVCO.
„Dacă procedura de privatizare a ICA nu avea loc, în baza legilor de la acea vreme, ar fi fost băgată în procedura insolvenţei şi a falimentului de către creditorii bugetului de stat, tocmai cei care tebuiau să prevină acest lucru”, a afirmat Pantiş, în faţa instanţei.
Fostul ministru a adăugat că, în cele din urmă, activitatea ar fi ajuns să fie oprită la ICA, dacă acesta ar fi intrat în insolvenţă.
„Grivco nu a făcut foarte mult pentru Institutul de Cercetare Alimentară, dar a făcut suficient, când a fost vorba despre achitarea unor salarii”, a adăugat Sorin Pantiş, citat de MEDIAFAX.
Tot el a spus că dacă Dan Voiculescu ar fi împrumutat Grivco, iar Grivco împrumuta ICA, acest lucru ar fi însemnat o activitate financiar-bancară, iar atunci „Banca Naţională ar fi tăiat în carne vie”.
De asemenea, Sorin Pantiş a semnalat în faţa instanţei că procesul privind privatizarea ICA pleacă de la „falsuri, minciuni şi incompetenţe”.
Sorin Pantiş a fost condamnat la şase ani de închisoare, în prima instanţă.
Fiicele lui Dan Voiculescu au lipsit
La termenul de pe 1 iulie, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a extins sechestrul asigurător din dosarul ICA asupra mai multor acţiuni şi terenuri pe care Dan Voiculescu le-a donat fiicelor sale, Corina şi Camelia Voiculescu.
Printre noile bunuri sechestrate se numără 36 de hectare de teren din strada Gârlei, două pachete de peste 5.000 de acţiuni la compania Grivco (unul donat Corinei Voiculescu şi celălalt, Cameliei Voiculescu), şi un pachet de 9,9 milioane de acţiuni, în valoare de aproximativ două milioane de lei, de la Compania de Cercetări Aplicate şi Investigative.
Judecătorii au anunţat atunci că fiicele lui Dan Voiculescu se pot prezenta pe 7 iulie, dacă doresc, pentru a contesta secrestrul pus pe bunurile lor. Niciuna nu a participat la şedinţă.
Completul
Completul care va da decizia în dosarul ICA este format din doi judecători promovaţi la CAB recent – Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea.
Timpul scurt avut la dispoziţie a fost şi unul dintre motivele pentru care câţiva apărători au contestat posibilitatea ca cei doi să cunoască dosarul.
Întrebările de luni, din timpul audierii inculpaţilor, au demonstrat însă că magistraţii ştiau toate detaliile dosarului.
Procesul ICA este primul în care au intrat Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea de când au fost promovaţi la Curtea de Apel Bucureşti.
Ei au luat locul judecătorului Stan Mustață, arestat la sfârșitul lunii mai, pentru fapte de corupție, şi Florică Duță – pensionat de la 1 iulie.
Apărătorii celor din dosar au de două ori recuzarea Cameliei Bogdan, dar solicitarea le-a fost respinsă.
Strămutarea
Joi, 3 iulie, avocaţii lui Dan Voiculescu au depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) o cerere de strămutare a procesului.
Cererea nu suspendă procesul, dar dacă este aprobată, decizia CAB va fi desfiinţată şi procesul va fi reluat la o altă Curte de Apel.
Prescrierea faptelor
DNA a trimis dosarul în instanţă în luna decembrie 2008, însă procesul a fost tergiversat din mai multe motive. Printre altele, Dan Voiculescu și-a dat demisia din Parlament, de două ori, dosarul plimbându-se, în funcție de statul acestuia de ales al poporului sua de simplu cetăţean, de la Tribunalul București la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ, instanța care judecă demnitarii).
În noile condiţii, nu mai există riscul ca fapta de care este acuzat Dan Voiculescu să se prescrie în decembrie anul acesta, înaintea pronunţării instanţei.
În momentul de faţă există două decizii diferite în funcţie de care se calculează termenul de prescriere.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit că în intervalul de tranziţie se aplică prevederile mai favorabile din legi (Codul Penal şi Codul de procedură penală), în timp ce Curtea Constituţională (CCR) a hotărât că se aplică legea mai favorabilă (fie Codurile vechi, fie Codurile noi).
Magistraţii sunt obligaţi să respecte decizia CCR, variantă în care fapta lui Dan Voiculescu se prescrie în 2018, însă practica ultimelor luni arată că au existat pronunţări care combină prevederile mai favorabile.
Acuzațiile
Dan Voiculescu a fost condamnat la 5 ani închisoare cu executare, pe 26 septembrie 2013, pentru spălare de bani. Pentru acuzaţia de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, instanţa a constatat împlinirea termenului de prescripţie specială.
Prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro, potrivit calculeleor DNA, sumă confirmată de prima instanţă.
Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare.
Au mai fost condamnaţi, la cinci ani de închisoare cu executare – Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene.
