Procurorii au trimis luni în judecată patru persoane acuzate de moartea, la 17 noiembrie 1985, a disidentului Gheorghe Ursu (foto).
George Homoșteanu – fost ministru de interne, și Tudor Postelnicu – fost șef al Departamentului Securității Statului, sunt acuzați de complicitate la săvârșirea de infracțiuni contra umanității.
Foștii ofițeri de securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș, cei care l-au torturat pe Gheorghe Ursu, sunt acuzați de infracțiuni contra umanității.
„În perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de 21 septembrie 1985 şi decedând la data de 17 noiembrie 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava. Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat” infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine. În realitate, aşa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte precum: legăturile disidentului cu postul de radio „Europa Liberă”, relaţiile şi discuţiile cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist”, a declarat luni procurorul militar Marian Lazăr, într-o conferință de presă.
Potrivit procurorilor militari, Marian Pârvulescu şi Vasile Hodiş, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, „au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”.
În ceea ce îi priveşte pe George Homoştean şi Postelnicu Tudor, „în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către Ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist”, a mai spus Marian Lazăr, citat de Mediafax.
Anchetatorii spun că la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, cei doi demnitari „au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil. (…) Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”.
Dosarul va fi judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Gheorghe Homoșteanu are aproape 95 de ani și a mai avut după Revoluție o condamnare la 14 ani de închisoare pentru implicarea în acțiunea Autobuzul, din 1981, când trei persoane au luat ostatici un autobuz de navetiști și au încercat să treacă granița – 6 persoane au fost ucise și 12 rănite în timpul intervenției autorităților.
George Homoşteanu a fost condamnat în 1993 la 14 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi, dar nu a stat în închisoare decât un an, întrucât, în conformitate cu Decretul 11/1988, pedeapsa i-a fost redusă cu ½ urmând a executa 7 ani de închisoare şi 5 ani interzicerea unor drepturi. Pe 15 aprilie 1994 a fost eliberat, prin amnistiere, conform Decretului 11/1988, care prevedea la art. 2, că “se reduc cu ½, pedepsele cu închisoarea mai mari de 10 ani aplicate de instanţa de judecată”. Ulterior, prin decretul prezidenţial 952 din 27 noiembrie 2002, la propunerea Ministerului Justiţiei, a fost graţiat restul de pedeapsă rămas neexecutat.
Președintele Traian Băsescu l-a decorat în 2010 cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, după care i-a retras acest ordin când s-a aflat că el a fost trecut pe lista celor decorați “pe baza unor documente neconforme cu realitatea provenite de la alte instituţii”.
Tudor Postelnicu a stat în închisoare șapte ani, deși a primit o condamnare de 14 ani în procesului lotului „CPEx”, pentru omor deosebit de grav într-unul dintre dosarele privind Revoluția, și încă 18 ani, tot pentru omor deosebit de grav, în dosarul Autobuzul.
Urmărește-ne pe Google News
