Procurorii DNA au pus marți sechestru pe bunurile celor acuzați în dosarul deturnării fonduri de sănătate, inclusiv pe bunurile suspecților care au deținut funcții de conducere în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București.
Sechestrul a fost instituit și asupra unor bunuri deținute de firmele implicate în acest caz, beneficiare ale deocntării unor servicii medicale fictive.
Procurorii anticorupție au instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri mobile și imobile deținute de inculpații Ovidiu Munteanu, managerul Direcției Relații Contractuale și președinte, din 13 iulie 2017, al CASMB; Ion Răzvan Geambașu, director executiv al CASMB și manager al Direcției Medic șef a CASMB, Lucian Vasile Bara, președintele CASMB până la 13 iulie 2017; Gabriela Rodica Mocanu și Mina Elena Petrescu, funcționare în cadrul CASMB, potrivit unui comunicat al DNA citat de Agerpres.
Aceeași măsură a fost luată și în cazul reprezentanților de firme medicale, inculpați în acest dosar, respectiv Violeta Loredana Ciocâlteu, Florina Jeni Bărbălău, Bujor Rudeanu, Adriana Rosmenteniuc, Mihai Răzvan Mischie, Maria Costică și Cristina Manta.
În plus, a fost instituit sechestru pe bunurile deținute de firmele care au obținut foloase necuvenite în dauna CASMB: SC Home Med Expert SRL, SC Lara Med Serv SRL, SC Frontida SRL, SC Home Medical Concept SRL, SC Micon Life SRL, SC Salvitae SRL, SC Claritas servicii Medicale SRL, SC Pusa Medical Care SRL, SC Beta Medical Service SRL, SC Home Medical Assistance SRL.
„Aceste măsuri asigurătorii au fost dispuse de procurorii anticorupție prin raportare la infracțiunile reținute de procurori în sarcina inculpaților menționați, în vederea recuperării prejudiciului”, se arată în comunicatul DNA.
Două persoane au fost arestate preventiv, opt au fost plasate în arest la domiciliu, iar alte șase sunt cercetate în acest dosar sub control judiciar, în urma unei decizii luate de Curtea de Apel București în noaptea de luni spre marți.
Astfel, au fost arestați preventiv Iuliana Gheorghe și Bujor Rudeanu, reprezentant legal al firmei Pusa — Medical Care SRL.
De asemenea, au fost plasați în arest la domiciliu Adriana Rosmenteniuc, Eugeniu Vulpe, Adriana Caraculacu, Florina Jeni Bărbălău, Violeta Loredana Ciocâlteu, Anișoara Durmac, Crina Elena Constantinescu și Adela Gabriela Miculescu.
În plus, șase persoane vor fi cercetate sub control judiciar — medicul Al Aloul Adnan, Nicoleta Nicu, Marijana Ispas, Sile Miclescu, Elena Glăvan și Leontin Glăvan.
Conform DNA, există date și probe potrivit cărora, începând din anul 2016, reprezentanții unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală, aflate în relație contractuală cu CASMB, ar fi aderat la grupul infracțional constituit din funcționari și conducători ai CASMB. Această grupare ar fi fost sprijinită și de președintele CNAS la acea vreme, Marian Burcea, afla în prezent în arest preventiv.
„Grupul infracțional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracțiuni (înșelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, abuz în serviciu), Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate (FNUASS) să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiți pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraților care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit”, susțin procurorii.
În plus, arată anchetatorii, cei care au participat la grupul infracțional ar fi construit, în mod repetat, proceduri netransparente și extrem de complicate ca măsură de precauție împotriva oricărei încercări de devoalare a modului nelegal de cheltuire a FNUASS, iar conducătorii instituției, deși au avut cunoștință de activitățile infracționale, nu ar fi dispus măsuri pentru verificarea, tragerea la răspundere și sancționarea celor care au acționat în scopul fraudării banilor de la CASMB.
„În perioada 2016 — 2017, inculpații reprezentanți ai furnizorilor autorizați de servicii medicale au indus în eroare CASMB prin aceea că au prezentat ca fiind adevărate unele situații nereale (raportări false în ceea ce privește conținutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora și persoana care a efectuat serviciul medical), ceea ce a condus la efectuarea de plăți necuvenite pentru servicii care nu au fost prestate. Astfel, au fost încasate de firmele inculpaților anterior menționați sume necuvenite cuprinse între 151.098 lei și 3.041.650 lei”, precizează DNA.
Urmărește-ne pe Google News
