Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual preşedinte al Partidului Popular European (PPE), a cerut luni excluderea din cadrul familiei politice europene a Fidesz, condusă de premierul ungar Viktor Orban.
Poziția lui Donald Tusk vine după ce Ungaria a blocat, prin veto, împreună cu Polonia, bugetul multianual al UE şi, implicit, Planul european de relansare economică.
Guvernele de la Budapesta şi Varşovia resping condiţiile care ar urma să fie atașate accesului la fonduri europene.
„Oricine este împotriva principiului statului de drept este împotriva Europei. Mă aştept din partea tuturor partidelor din PPE la o poziţie clară pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie să mai fie protejaţi de nimeni”, a scris Donald Tusk pe Twitter.
Fidesz este suspendat din PPE de anul trecut, după ce în mai multe ședinte ale familiei politice europene s-a pus problema excluderii partidului lui Viktor Orban. Budapesta a fost criticată pentru presiunile pe care guvernul le-a făcut la adresa libertății presei, pentru îngrădirea activităților ONG-urilor şi pentru măsurile împotriva migraţiei.
Situația s-a rezolvat oarecum ”amiabil”, în martie 2019, PPE fiind atunci în situația de a decide excluderea unui membru înainte de alegerile europarlamentare, alegeri care i-au conferit statut de primă familie politică europeană. Înaintea reuniunii decisive, premierul Orban anunța o autosuspendare, iar PPE a anunțat oficial decizia de suspendare.
(Citiți și: ”UPDATE – PPE a suspendat drepturile pe care FIDESZ le are în interiorul familiei politice europene”)
În lipsa schimbări de atitudine așteptate din partea lui Viktor Orban, PPE a decis în martie 2020 să continuarea suspendării Fidesz, chiar dacă decizia inițială a fost cea de suspendare pe perioadă nedeterminată.
În timpul reuniunii de luni a reprezentanţilor permanenţi ai statelor UE, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul de redresare Next Generation (de 750 de miliarde de euro).
Motivul pentru care cele două state s-au opus ține de condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Premierii ungar şi polonez, Viktor Orban şi Mateusz Morawiecki, avertizaseră deja asupra acestui veto înaintea reuniunii.
