La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Chestiunea

Aproape trei cincimi dintre români nu îşi permit o vacanţă de o săptămână

Aproape trei cincimi dintre români nu-şi permit o vacanţă de o săptămână în afara casei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 58,9%,… Mai mult

31.07.2019

Cronicile

Doi ani de război în Ucraina: Costurile umane ale agresiunii ruse și efectele într-o ”lume altfel”

de Victor Bratu 19.4.2016

FOTO: Ria Novosti

9 mai 2014. Vladimir Putin vizitează Crimeea proaspăt anexată. FOTO: Ria Novosti

Tentativa de ieșire din sfera de influență a Rusiei a costat Ucraina teritorii și mii de vieți omenești pierdute într-un război care a tocmai a intrat în al treilea an.

Efectul agresiunii ruse este resimțit inclusiv în plan internațional, acolo unde SUA s-au dovedit a fi principalul oponent al hegemoniei rusești din Europa.

Unitatea Occidentului în ceea ce privește sancțiunile impuse la adresa Rusiei a fost depășită de unitatea manifestată de statele membre NATO, care au reacționat ferm pentru protejarea securițății colective.

Efectele locale

Doi ani au trecut de la decizia noii puteri pro-Occidentale de la Kiev de a demara în estul Ucrainei o operațiune anti-teroristă. De la acea dată, numărul victimelor de război se cifrează la zeci de mii.

Un infografic realizat de Ucraina Today sintetizează principalele date:

  • 1Operațiunea anti-teroristă a fost decisă pe data de 13 aprilie 2014, ca răspuns la primele tentative ale grupărilor armate ilegale pro-rusești de cucerire a clădirilor administrative și a obiectivelor de securitate aflate în regiunea Dombas.
  • Pe 12 aprilie 2014, grupări de ”omuleți verzi” au ocupat secții de Poliție din localitățile Sloviansk și Kramatorsk.
  • La vremea respectivă, rebelii, care s-au dovedit ulterior a fi militanți pro-ruși, au beneficiat de susținerea acțiunilor derulate primită din partea unor oficiali locali. Complicitatea autorităților locale a dat posibilitatea rebelilor să organizeze o blocadă a căilor de acces spre localitățile din estul Ucrainei.
  • Potrivit statisticilor naționale și internaționale, peste 30.000 de oameni au avut de suferit în perioada derulării acestui conflict: 9.000 de oameni au fost omorâți și peste 21.000 au fost răniți.
  • Aproximativ 1,6 milioane de ucraineni au fost nevoiți să plece din zona de conflict.
  • Guvernul de la Kiev a organizat 6 acțiuni de mobilizare în încercarea de a înregimenta forțe capapile să apere integritatea teritorială.
  • În ciuda semnării acordului de la Minsk, soldați și civili cad în continuare victime din cauza violării zilnice a acordului de pace.

Un altfel de Occident: unitatea europeană pusă la încercare

Anexarea Crimeii și provocarea conflictului armat din estul Ucrainei a atras două tipuri de reacții din partea Occidentului: câteva seturi de sancțiuni economice și măsuri dictate de NATO pentru asigurarea securității colective.

Sancțiunile economice au pornit de la ”semnalul” dat de primul set îndreptat împotriva unor persoane. În timp, sancțiunile economice au devenit cuprinzătoare, lovind puternic sectorul financiar și economia rusă.

Principalul punct slab a fost însă lipsa de unitate în cadrul UE şi opiniile divergente privind utilitatea impunerii acestor sancţiuni.

Au existat companii europene care au încălcat în secret embargoul şi au livrat Rusiei produse interzise. Sau, în alte cazuri, produsele UE au ajuns în Rusia importate din Belarus: fructele de mare din Norgevia, produse lactate fabricate în Lituania şi Polonia, sau carne din Olanda, Germania şi Polonia care apare etichetată ca provenind din Brazilia.

În martie 2015, sancţiunile UE şi SUA împotriva Rusiei se aplicau deja de un an şi Occidentul a anunţat prelungirea lor nu fără dispute între lideri europeni.

orban-putin-hungar_3203042bRusia a încercat permanent să spargă unitatea Occidentului în acest demers, reușind în 2015 să semneze contracte importante cu Ungaria sau Grecia pentru proiecte deocamdată rămase pe hârtie.

Propaganda rusească acționează, deocamdată fără progrese evidente, în multe state europene.

Din punct de vedere instituțional, UE a avut un răspuns ferm: în vara anului 2015 Parlamentul European a decis revizuirea drastică a relațiilor cu Rusia, ”prioritate zero” fiind menținerea unei poziții unitare față de anexarea ilegală a Crimeei și implicarea Rusiei în conflictele din Ucraina.

În premieră, Parlamentul European a solicitat Comisia Europeană să furnizeze ”fonduri adecvate”, care să finanțeze ”proiecte concrete de blocare a propagandei ruse care acționează atât în interiorul granițelor UE dar și în afara acestora”.

Răspunsul militar

Rusia nu a recunoscut niciodată implicarea forțelor sale armate în conflictul din Ucraina însă nu a putut ascunde mobilizarea miilor de soldați la granița cu Ucraina.

După două decenii în care NATO a încercat construirea unui parteneriat cu Rusia, Alianţa nord-atlantică este din nou obligată să trateze Moscova ce pe un adversar, anunța în mai 2014 adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow.

lakotaReacția NATO a fost gradată, dar fermă: la numai 2 luni de la anexarea Peninsulei Crimeea, NATO a început ample exerciții militare în Statele Baltice. Au urmat exerciții în Polonia, România și în zona Mării Negre.

În august 2014, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, afirmă că “agresiunea rusă” împotriva Ucrainei justifică pregătirea unor “noi planuri de apărare”. Planuri care au fost aprobare la summit-ul din septembrie 2014 din Țara Galilor, moment de la care Rusia devine un inamic pentru NATO sau o posibilă ameninţare.

În replică, Federaţia Rusă îşi actualizează doctrina militară, noile ameninţări, aşa cum sunt definite de Moscova, ar fi: extinderea NATO, scutul american antirachetă şi criza politică din Ucraina.

Printre măsurile implementate în 2015 se numără crearea unei forţe de reacţie rapidă, de mici dimensiuni, capabilă să reacţionze într-un timp foate scurt în cazul în care vreunul dintre Aliaţi ar fi atacat.

În sprijinul acestei forţe, au fost create comandamente NATO pe teritoriul ţărilor est-europene, inclusiv în România, în care s-au amplasat centre de comandă şi control, dar şi provizii şi tehnică militară care ar putea fi folosită de acestă forţă „vârf de lance” a NATO.

Statele membre NATO au decis în unanimitete sporirea cheltuielilor de apărare la un nivel de minim 2% din PIB. SUA au alocat miliarde de dolari pentru operaționalizarea scutului anti-rachetă, ce are o componentă românească la Deveselu, și pentru detașarea în Europa, prin rotație,  a trei brigăzi armate.

La orizont se află un nou summit NATO, organizat la Varșovia, unde sunt așteptate noi decizii esențiale pentru asigurarea securității flancului estic al Europei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.4.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Câștiguri de până la 4,5% pe an pentru participanții la fondurile de pensii private obligatorii

Adrian N Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au înregistrat pentru participanții lor rate de rentabilitate anualizate de 3,9% până la 4,5%, în iulie, potrivit datelor… Mai mult

Europa

Prognoza guvernului de la Londra: Penuria de alimente, combustibil și de medicamente care va însoți Brexitul fără acord cu UE

Iulian Soare

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente şi medicamente dacă părăseşte Uniunea Europeană fără un acord de tranziţie, riscând blocarea porturilor şi… Mai mult

Stiri

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Adrian N Ionescu

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul… Mai mult

Stiri

Proiect: Direcțiile de la ANAF care trec la Ministerul Finanțelor

Adrian N Ionescu

Soluţionarea contestaţiilor împotriva tuturor actelor administrative fiscale emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), va fi preluată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), potrivit notei… Mai mult

Europa

Camerele de luat vederi cu recunoaștere facială din orașe îi scandalizează pe britanici: o fac până și companiile private

Vladimir Ionescu

O investigație a organizației neguvernamentale Big Brother Watch a dezvăluit amploarea „epidemică” a practicării recunoașterii faciale cu ajutorul camerelor de luat vederi din locutrile publice… Mai mult