fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Just Business

Companiile high tech dețin doar 8% din creditele corporate de la nivel local. Digitalizarea, esențială pentru economia post-criză

Firmele din sectorul knowledge intensive services și high tech dețineau, la nivelul lunii martie 2020, doar 8% din creditarea bancară, în condițiile în care au… Mai mult

30.06.2020

Doi ani de război în Ucraina: Costurile umane ale agresiunii ruse și efectele într-o ”lume altfel”

de Victor Bratu 19.4.2016

FOTO: Ria Novosti

9 mai 2014. Vladimir Putin vizitează Crimeea proaspăt anexată. FOTO: Ria Novosti

Tentativa de ieșire din sfera de influență a Rusiei a costat Ucraina teritorii și mii de vieți omenești pierdute într-un război care a tocmai a intrat în al treilea an.

Efectul agresiunii ruse este resimțit inclusiv în plan internațional, acolo unde SUA s-au dovedit a fi principalul oponent al hegemoniei rusești din Europa.

Unitatea Occidentului în ceea ce privește sancțiunile impuse la adresa Rusiei a fost depășită de unitatea manifestată de statele membre NATO, care au reacționat ferm pentru protejarea securițății colective.

Efectele locale

Doi ani au trecut de la decizia noii puteri pro-Occidentale de la Kiev de a demara în estul Ucrainei o operațiune anti-teroristă. De la acea dată, numărul victimelor de război se cifrează la zeci de mii.

Un infografic realizat de Ucraina Today sintetizează principalele date:

  • 1Operațiunea anti-teroristă a fost decisă pe data de 13 aprilie 2014, ca răspuns la primele tentative ale grupărilor armate ilegale pro-rusești de cucerire a clădirilor administrative și a obiectivelor de securitate aflate în regiunea Dombas.
  • Pe 12 aprilie 2014, grupări de ”omuleți verzi” au ocupat secții de Poliție din localitățile Sloviansk și Kramatorsk.
  • La vremea respectivă, rebelii, care s-au dovedit ulterior a fi militanți pro-ruși, au beneficiat de susținerea acțiunilor derulate primită din partea unor oficiali locali. Complicitatea autorităților locale a dat posibilitatea rebelilor să organizeze o blocadă a căilor de acces spre localitățile din estul Ucrainei.
  • Potrivit statisticilor naționale și internaționale, peste 30.000 de oameni au avut de suferit în perioada derulării acestui conflict: 9.000 de oameni au fost omorâți și peste 21.000 au fost răniți.
  • Aproximativ 1,6 milioane de ucraineni au fost nevoiți să plece din zona de conflict.
  • Guvernul de la Kiev a organizat 6 acțiuni de mobilizare în încercarea de a înregimenta forțe capapile să apere integritatea teritorială.
  • În ciuda semnării acordului de la Minsk, soldați și civili cad în continuare victime din cauza violării zilnice a acordului de pace.

Un altfel de Occident: unitatea europeană pusă la încercare

Anexarea Crimeii și provocarea conflictului armat din estul Ucrainei a atras două tipuri de reacții din partea Occidentului: câteva seturi de sancțiuni economice și măsuri dictate de NATO pentru asigurarea securității colective.

Sancțiunile economice au pornit de la ”semnalul” dat de primul set îndreptat împotriva unor persoane. În timp, sancțiunile economice au devenit cuprinzătoare, lovind puternic sectorul financiar și economia rusă.

Principalul punct slab a fost însă lipsa de unitate în cadrul UE şi opiniile divergente privind utilitatea impunerii acestor sancţiuni.

Au existat companii europene care au încălcat în secret embargoul şi au livrat Rusiei produse interzise. Sau, în alte cazuri, produsele UE au ajuns în Rusia importate din Belarus: fructele de mare din Norgevia, produse lactate fabricate în Lituania şi Polonia, sau carne din Olanda, Germania şi Polonia care apare etichetată ca provenind din Brazilia.

În martie 2015, sancţiunile UE şi SUA împotriva Rusiei se aplicau deja de un an şi Occidentul a anunţat prelungirea lor nu fără dispute între lideri europeni.

orban-putin-hungar_3203042bRusia a încercat permanent să spargă unitatea Occidentului în acest demers, reușind în 2015 să semneze contracte importante cu Ungaria sau Grecia pentru proiecte deocamdată rămase pe hârtie.

Propaganda rusească acționează, deocamdată fără progrese evidente, în multe state europene.

Din punct de vedere instituțional, UE a avut un răspuns ferm: în vara anului 2015 Parlamentul European a decis revizuirea drastică a relațiilor cu Rusia, ”prioritate zero” fiind menținerea unei poziții unitare față de anexarea ilegală a Crimeei și implicarea Rusiei în conflictele din Ucraina.

În premieră, Parlamentul European a solicitat Comisia Europeană să furnizeze ”fonduri adecvate”, care să finanțeze ”proiecte concrete de blocare a propagandei ruse care acționează atât în interiorul granițelor UE dar și în afara acestora”.

Răspunsul militar

Rusia nu a recunoscut niciodată implicarea forțelor sale armate în conflictul din Ucraina însă nu a putut ascunde mobilizarea miilor de soldați la granița cu Ucraina.

După două decenii în care NATO a încercat construirea unui parteneriat cu Rusia, Alianţa nord-atlantică este din nou obligată să trateze Moscova ce pe un adversar, anunța în mai 2014 adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow.

lakotaReacția NATO a fost gradată, dar fermă: la numai 2 luni de la anexarea Peninsulei Crimeea, NATO a început ample exerciții militare în Statele Baltice. Au urmat exerciții în Polonia, România și în zona Mării Negre.

În august 2014, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, afirmă că “agresiunea rusă” împotriva Ucrainei justifică pregătirea unor “noi planuri de apărare”. Planuri care au fost aprobare la summit-ul din septembrie 2014 din Țara Galilor, moment de la care Rusia devine un inamic pentru NATO sau o posibilă ameninţare.

În replică, Federaţia Rusă îşi actualizează doctrina militară, noile ameninţări, aşa cum sunt definite de Moscova, ar fi: extinderea NATO, scutul american antirachetă şi criza politică din Ucraina.

Printre măsurile implementate în 2015 se numără crearea unei forţe de reacţie rapidă, de mici dimensiuni, capabilă să reacţionze într-un timp foate scurt în cazul în care vreunul dintre Aliaţi ar fi atacat.

În sprijinul acestei forţe, au fost create comandamente NATO pe teritoriul ţărilor est-europene, inclusiv în România, în care s-au amplasat centre de comandă şi control, dar şi provizii şi tehnică militară care ar putea fi folosită de acestă forţă „vârf de lance” a NATO.

Statele membre NATO au decis în unanimitete sporirea cheltuielilor de apărare la un nivel de minim 2% din PIB. SUA au alocat miliarde de dolari pentru operaționalizarea scutului anti-rachetă, ce are o componentă românească la Deveselu, și pentru detașarea în Europa, prin rotație,  a trei brigăzi armate.

La orizont se află un nou summit NATO, organizat la Varșovia, unde sunt așteptate noi decizii esențiale pentru asigurarea securității flancului estic al Europei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.4.2016

Lăsați un comentariu


Europa

Reuters: Anunțul invitării Bulgariei şi Croaţiei în anticamera zonei euro e iminent – ar putea avea loc în acest weekend

Vladimir Ionescu

Oficialii zonei euro sunt pregătiţi să lase Croaţia şi Bulgaria să intre în ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb, n.r.), o perioadă de tranziţie obligatorie de… Mai mult

Stiri

SUA / Curtea Supremă îl obligă pe Donald Trump să transmită procurorilor declarațiile sale fiscale. O solicitare similară a Camerei Reprezentanților a fost respinsă

Iulian Soare

Curtea Supremă a Statelor Unite a respins joi argumentul avocaților președintelui Donald Trump potrivit acesta este protejat de imunitatea funcției inclusiv în materie fiscală și… Mai mult

Stiri

Inechitate severă în școală: Ministrul Educației a primit ”catalogul” celor 900.000 de elevi absenți de la cursurile on-line

Razvan Diaconu

Un catalog supradimensionat, în care au fost trecuți 900.000 de elevi absenți de la cursurile online pentru că nu au laptopuri sau tablete, a fost… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Programul ”O casă, o familie” (Prima Casă), modificările propuse de Finanțe

Alexandra Pele

Guvernul  propune majorarea de la 66.500 de euro la 95.000 de euro a valorii maxime a creditului acordat prim programul Prima Casă, ce urmează să… Mai mult

Stiri

Raport Oxfam: Coronavirus agravează foametea la nivel mondial. Fenomenul riscă să apară și în Brazilia, India, Africa de Sud,

Razvan Diaconu

Zeci de milioane de oameni ar putea fi împinși în pragul foametei, la nivel global, din cauza pandemiei, pe fondul creșterii șomajului și reducerii ajutoarelor… Mai mult

Stiri

Șapte universități din România admise în rețeaua universităților europene

Vladimir Ionescu

Ministrul Educației a anunțat joi, pe Facebook, că șapte universităţi din România au fost selectate de către Comisia Europeană pentru a face parte din rețelele… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: VIDEO conferința online „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, 15 iulie

Redacţia

Premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode participă la VIDEO CONFERINȚA online organizată de CursDeGuvernare.ro: „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, în… Mai mult