fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

DOCUMENTE / SPP devine oficial serviciu secret și primește facilități economice. Secrete, firește. Decizia s-a făcut cu încălcarea Constituției și cu girul Președinției

de Victor Bratu 29.10.2015

lucian-pahontu spp

Generalul Lucian Pahonţi, şeful SPP

Comunitatea serviciilor secrete româneşti s-a îmbogăţit de săptămâna trecută, oficial, cu încă un membru: SPP. O ilegalitate din punct de vedere Constituţional.

SPP, promovat oficial la rang de serviciu secret cu avizul CSAT, prin Ordonanță de urgență

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 43/2015, Serviciul de Protecţie şi Pază a primit statut de serviciu secret prin următoarea modificare a articolului 31 a legii sale de organizare: “Activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază constituie secret de stat”.

Iniţial, legea trecea în categoria secretului de stat doar activitatea operativă a SPP.

Ca orice lege care are referire la siguranţa naţională, proiectul a fost supus discuţiei prealabile a CSAT.

Potrivit preşedintelui Iohannis, CSAT a avizat textul ordonanţei de urgenţă.

Avizul, emis pe data de 8 octombrie, poartă semnăturile preşedintelui şi vicepreşedintelui CSAT (Klaus Iohannis şi Victor Ponta), a celor 10 membri CSAT şi a secretarului Consiliului.

(Descărcaţi AICI avizul CSAT)

Marea problemă a Ordonanței: Ininițiatorul. Cine ar fi putut să o facă

La conferinţa de presă organizată pe 26 octombrie la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohanis a vorbit despre relaţia cu Victor Ponta şi despre situaţia lui Gabriel Oprea. Pe lângă aceste subiecte, şeful statului a fost întrebat şi de ordonanţa SPP.

La întrebarea “de ce SPP trebuie să asigure protecţia şefilor de partide?”, preşedintele Iohannis a răspuns: “întrebaţi iniţiatorul”.

Din Nota de fundamentare a ordonanţei reiese că iniţiatorul modificărilor privind organizarea şi funcţionarea SPP este chiar serviciul condus în ultimii 10 ani de generalul doctor Lucian Pahonţu, (vezi facsimilul de mai jos). NFConstituţia României are un întreg articol (74) referitor la iniţiativa legislativă. Prevederile acestui articol sunt:

  • Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
  • Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
  • Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
  • Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
  • Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.

De semnalat: nimeni din CSAT nu a observat că un serviciu secret nu are drept de iniţiativă legislativă.

Cum se ascunde o lege în spatele titlului

Ordonanţa de Urgenţă 43/2015, un nou exemplu de act cu efecte legislative multiple, a fost publicată în Monitorul  Oficial din data de 21 octombrie, la şapte zile după adoptarea ei în Guvern.

Modificările la legea SPP au fost ascunse sub titlul Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.

Iniţial, cum această ordonanţă a apărut la o zi după accidentul tragic petrecut în coloana oficială a vicepremierului Oprea, mediul online a suspectat o tentativă de muşamalizare a cazului. A fost o pistă falsă.

Presa s-a concentat apoi pe modificarea care permite preşedinţilor de partide, la cerere, să beneficieze de escorta SPP.

Trecând peste problemele de constituţionalitate, două aspecte de semnalat aici :

  • Ordonanţa prevede: „cu aprobarea CSAT, SPP poate asigura protecţie unor demnitari şi foşti preşedinţi, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (2), precum şi altor persoane, la cererea acestora”. Din caracterul vag al prevederii rezultă că, teoretic, oricine are „trecere” în CSAT poate beneficia de serviciile SPP
  • Ordonanţa nu prevede nimic legat de decontarea acestui tip de servicii, fiind deci de presupus că acest gen de activităţi vor putea fi finanţate prin bugetul de stat

Facilităţi economice acordate SPP

O altă modificare trecută cu vederea- potrivit ordonanţei 43, SPP capătă un relativ statut economic.

  • La art.19 din legea de organizare a SPP se adaugă următorul alineat: „SPP poate beneficia, potrivit reglementărilor în vigoare, la activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare în domeniul securităţii, în cadrul programelor finanţate şi cofinanţate de către Comisia Europeană, de fonduri structurale, fonduri naţionale sau alte mecanisme financiare, în cadrul unor consorţii cu participare internaţională, sau ca unic aplicant.
  • La art. 22 din Legea de organizare se adaugă o nouă literă, cu următorul cuprins: „(SPP) planifică, derulază şi implementează proiecte finanţate şi cofinanţate din fonduri europene, naţionale sau alte mecanisme financiare, cu parteneri interni şi externi sau prin alte modalităţi prevăzute de lege.”

E de la sine înțeles că atât finanțările, cât și modul de folosire a acestora, cât și activitățile economice aferente nu vor putea fi făcute publice sau cerute de autoritățile judiciare, odată ce întreaga activitate a SPP a fost trecută prin lege la secret.

România serviciilor implicate

Dacă sunt multe sau puţine serviciile secrete româneşti, doar pătura subţire a decidenţilor reali cunoaşte. Problema e că aceste servicii manifestă tendinţe nefireşti.

De exemplu, spre deosebire de ţări ca SUA sau Marea Britanie, România are un număr secret de agenţi secreţi.

Pe site-ul oficial al FBI (echivalent american al SRI) sau al MI 5 (echivalentul britanic) găseşti numărul angajaţilor sau anunţuri de angajare. Acest tip de informaţie lipseşte de pe pagina SRI.

Pe fondul intensificării luptei anti-corupţie, implicarea SRI alături de DNA a fost privită drept lucru normal. Problema e că, în iunie 2015, generalului Daniel Dumbravă afirma senin că instanţele de judecată sunt un “câmp tactic” pentru Serviciul Român de Informaţii. O afirmaţie de maximă gravitate, expediată fără urmări de CSM şi de CSAT.

Sub mandatul lui George Maior, dar şi după, SRI s-a implicat activ în impunerea legislaţiei „Big Brother”, până în punctul în care reprezentanţi ai Curţii Constituţionale au reclamat presiuni din partea serviciilor secrete. A fost o altă acuzaţie rămasă fără urmări. Iar legea privind retenţia datelor, scrisă practic de serviciul condus astăzi de Eduard Hellvig dar asumată formal de preşedinţii partidelor parlamentare, a fost adoptată în regim de urgenţă.

Semne de întrebare ridică şi retragerea lui Teodor Meleşcanu din fruntea SIE şi plasarea lui în postul de ministru de Externe cu unica misiune de a gestiona, în 2014, finalul procesului electoral vizând alegerea preşedintelui.

La fel, şi soarta care le-a zâmbit diverşilor intermediari din afacerea Microsoft.

Din 21 octombrie, SPP, cu activitate generală încadrată la “Secret de Stat”, poate să desfăşoare diverse activităţi economice şi poate apela inclusiv „fonduri naţionale sau alte mecanisme financiare”.

Greu de presupus ce va conţine un dosar de finanţare întocmit de SPP, în afară de suma solicitată şi o ştampilă „Secret de Stat” pusă pe o coală albă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.10.2015

5 comentarii

  1. Richard Sorge
    30.10.2015, 11:38 am

    Romania devine din ce in ce mai mult un rai al serviciilor secrete!
    Nimeni nu stie citi agenti sint ,ce fac , pe cine recruteaza , in ce scopuri , cit de competenti , destepti si onesti sint acesti agenti si mai ales cine le controleaza activitatea.
    Influenta lor in politica si justitie este enorma. Este singura putere perena din sistemul de putere din Romania. S-a ajuns ca promovarea in politica si administratie sa fie determinata de o forma de apartenenta la aceste Servicii.
    Pe vremea comunismului Securitatea era controlata de Partid. Acum Serviciile nu sint controlate de nimeni.
    UNPR-ul este evident un partid al Serviviilor!
    Iar Presedintele este prea slab ca sa realizeze si sa faca ceva!

  2. Vali
    30.10.2015, 1:04 pm

    o tara jefuita si ajunsa la mana serviciilor..o tara furata

  3. PAGINA T
    31.10.2015, 9:51 am

    noi nu suntem in stare sa gestionam o situatie de urgenta ca cea de aseara dar investim constant in servicii secrete

  4. Andrei
    3.11.2015, 1:39 am

    Dl autor, argumentele sunt puerile. Care sunt activitatile si facilitatile economice primite de SPP? Dava ati fi avut minime cunostinte de finante publice, ati fi observat ca textul introdus se refera la posibilitate ca SPP sa aplice la granturi, proiecte europene, nimic mai mult. Un exemplu de Mecanism financiar este Mecanismul financiar norvegian http://www.eeagrants.ro/acasa
    Guvernul poate avea o initiativa, la propunerea SPP sau altei institutii. Mai mult, Guvernul a decis aprobarea prin ordonanța, ce relevanta are textul din constitutie.

  5. Geo
    8.11.2015, 2:21 pm

    Andrei, probabil ca faci parte din sistem, din moment ce ai sarit in apararea celor criticati aici. Richard Sorge are perfecta dreptate. In momentul de fata este vizibil din avion faptul ca, nici presedintele si nici altcineva nu conduce Romania decat institutiile de forta , cu influenta totala asupra Justitiei.

    S-au pompat atatia bani in aceste institutii, si atatea privilegii cate au oamenii care lucreaza acolo, incat cu greu romanii mai pot avea un punct de vedere luat in seama. Toate aceste ordonante si legi care se dau in favoarea institutiilor de forta, si justitiei, chiar daca sunt imbracate si poleite pentru a ne prosti pe noi , Aproape sigur se pregateste legitimizarea totala pentru interventia in forta impotriva maselor de oameni care indraznesc sa se revolte dintr-un motiv sau altul.

    Chiar daca totul este pasnic acum, se stie ca provocatori bine scoliti vor reusi in final sa faca jocurile. Parerea mea !

Lăsați un comentariu


Stiri

Nicușor Dan: Am găsit la Primărie datorii de 3 mld. lei către furnizori și popriri pe conturi de 70 mil. lei

Vladimir Ionescu

Primăria Capitalei are datorii de aproximativ trei miliarde de lei, iar 70 de milioane de lei sunt blocați în conturi, din cauza unor popriri, a… Mai mult

Stiri

[RBL] Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României

Vladimir Ionescu

Prima ediție a Conferinței Naționale RBL s-a încheiat astăzi, aducând în prim-plan subiecte ca digitalizare, debirocratizare, finanțare și inovație. Cea de-a treia zi a început… Mai mult

Stiri

Toți ochii pe BCE: Va da, sau nu un semnal privind un nou pachet de sprijin pentru zona euro

Raluca Florescu

Economiștii și investitorii așteaptă joi, când are loc ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene, un semnal din partea președintelui Christine Lagarde (foto) că… Mai mult

Europa

Studiu al Universității Cambridge: Tinerii devin, cu fiecare generație, mai nemulțumiți de starea democrației

Mariana Bechir

Tinerii sunt mai puţin satisfăcuţi de democraţie şi mai dezamăgiţi decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa și America de… Mai mult

Europa

Ritm record de revenire a economiei americane: PIB-ul a înregistrat un avans de 33,1% în T3

Vladimir Ionescu

Economia americană a revenit pe creștere în trimestrul al treilea, când Produsul Intern Brut a înregistrat un avans record de 33,1% în ritm anual, potrivit… Mai mult

Stiri

Asociația Școlilor Particulare atacă în instanță deciziile de închidere a școlilor din cauza Covid

Vladimir Ionescu

Asociația Școlilor Particulare (ASP) cere autorităților să renunțe la transferul în online a cursurilor în localitățile ce depășesc incidența de trei cazuri Covid-19 la 1.000… Mai mult

Europa

Reuniune de criză a Consiliului European – pe agendă valul 2 al pandemiei

Iulian Soare

Liderii Uniunii Europene participă, joi, la o ședință de criză în sistem de videconferință la care discuta măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. Înaintea videoconferinței,… Mai mult