joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 noiembrie, 2019

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Potrivit rapoartelor privind execuția bugetară din primele nouă luni ale anului, statul a încasat cu 21,7 miliarde de lei mai puțin decât își propusese – aproape dublu față de suma anunțată inițial de premier.


”Așa cum am avertizat de o bună perioadă de timp, de cel puțin un an, starea finanțelor este foarte proastă (…) De asemenea, se vede clar că nu a fost îndeplinit planul de încasări, existând în materie de colectare a veniturilor un minus de aproape 11 miliarde”, a declarat Ludovic Orban, miercuri, precizând că ministrul finanțelor, Florin Cîțu, va prezenta săptămâna viitoare o situație detaliată a finanțelor publice.

(Citiți și: ”Ludovic Orban: Nu s-a îndeplinit planul de încasări. Gaura la buget este de 11 mld. de lei în primele nouă luni”)

Din datele oficiale ale MFP, respectiv din documentele care pun față în față programul de încasări și cheltuieli și execuția propriu-zisă, reiese că în primul trimestru, veniturile bugetului general consolidat au fost de 74,6 miliarde de lei, cu 2,8 miliarde de lei mai puțin decât nivelul programat.

Lucrurile s-au înrăutățit în următoarele trei luni, când veniturile au fost de 73,9 miliarde de lei, cu 6,1 miliarde mai puțin decât încasările programate.

Situația a scăpat de sub control în trimestrul al treilea, când statul a colectat 80 de miliarde de lei, cu 12,7 miliarde mai puțin decât în program.

(Consultați aici programul și execuția bugetară din primul trimestru)

(Consultați aici programul și execuția bugetară din trimestrul doi)

(Consultați aici programul și execuția bugetară din trimestrul trei)


Astfel, după primele nouă luni, ”gaura de la buget” se ridică la 21,7 miliarde de lei, echivalentul a 4,5 miliarde de euro. Pentru a nu scăpa deficitul de sub control, în condițiile în care acesta a urcat deja de 2,6% din PIB în septembrie, guvernul a redus masiv cheltuielile, față de nivelul programat (în T1 cu 4,9 miliarde de lei, în T2 cu 4,6 miliarde de lei, iar în T3 cu 11,4 miliarde de lei).

Sacrificate au fost, ca de obicei, investițiile.

Ce s-a întâmplat în T3

Conform documentelor oficiale, sumele care lipsesc din bugetul aferent trimestrului al treilea provin de la trei capitole: venituri nefiscale (-5,1 miliarde de lei), fonduri europene (-4,8 miliarde de lei) și venituri fiscale (-1,7 miliarde de lei).

Finanțele explică nerealizarea de la capitolul venituri fiscale prin întârzierea companiilor de stat în plata dividendelor.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

”Nerealizarea programului de încasări stabilit s-a datorat, în principal, evoluției veniturilor din proprietate la bugetul de stat ca urmare a nevirării vărsămintelor din profitul net al regiilor autonome și veniturilor din dividende la termen  și a nedistribuirii acestora în condițiile prevederilor art. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018”, se arată în ”Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul al III-lea al anului 2019”.

Pentru slaba absorbție a fondurilor europene nu este oferită nicio explicație.

Pentru slaba realizare a veniturilor fiscale sunt oferite puține motive, dar Finanțele precizează totuși că au fost majorate rambursările de TVA. ”În ceea ce privește valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată, aceasta a crescut în trimestrul III 2019 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018 cu 13,8% (+0,5 miliarde de lei)”, se arată în document.

În ceea ce privește evoluția cheltuielilor publice, în trimestrul al treilea s-au făcut ”economii” de 11,4 miliarde de lei, în mare parte de la investiții.

Cheltuielile de capital, respectiv investițiile finanțate exclusiv de la bugetul de stat, au fost de 6,8 miliarde de lei în T3, cu 4,2 miliarde de lei mai puțin decât cele programate. Pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene s-au plătit 4,2 miliarde de lei, cu 5,2 miliarde mai puțin decât nivelul programat.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Deficitul bugetar a urcat la 2,6% din PIB în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 61% față de aceeași perioadă din 2018.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Depinde ce intelegi prin ” gaura ” ?
    Veniturile bugetare pe primele 9 luni au fost cu cca 20 miliarfe mai mici decat in program , dar si cheltuielile au fost mai mici cu cca 20 miliarde.Rezulta ca deficitul bugetar la 9 luni este de cca 2,6 % cat era prevazut. In trimestrul 4 este prevazut un deficit de 0,1% din PIB.
    Deci problema nu este , in acest moment , deficitul ci slaba executie bugetara ( venituri mult mai mici si cheltuieli la fel ).In rest numai de bine.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Depinde ce intelegi prin ” gaura ” ?
    Veniturile bugetare pe primele 9 luni au fost cu cca 20 miliarfe mai mici decat in program , dar si cheltuielile au fost mai mici cu cca 20 miliarde.Rezulta ca deficitul bugetar la 9 luni este de cca 2,6 % cat era prevazut. In trimestrul 4 este prevazut un deficit de 0,1% din PIB.
    Deci problema nu este , in acest moment , deficitul ci slaba executie bugetara ( venituri mult mai mici si cheltuieli la fel ).In rest numai de bine.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: