La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

de Alexandra Pele , 6.11.2019

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Potrivit rapoartelor privind execuția bugetară din primele nouă luni ale anului, statul a încasat cu 21,7 miliarde de lei mai puțin decât își propusese – aproape dublu față de suma anunțată inițial de premier.

”Așa cum am avertizat de o bună perioadă de timp, de cel puțin un an, starea finanțelor este foarte proastă (…) De asemenea, se vede clar că nu a fost îndeplinit planul de încasări, existând în materie de colectare a veniturilor un minus de aproape 11 miliarde”, a declarat Ludovic Orban, miercuri, precizând că ministrul finanțelor, Florin Cîțu, va prezenta săptămâna viitoare o situație detaliată a finanțelor publice.

(Citiți și: ”Ludovic Orban: Nu s-a îndeplinit planul de încasări. Gaura la buget este de 11 mld. de lei în primele nouă luni”)

Din datele oficiale ale MFP, respectiv din documentele care pun față în față programul de încasări și cheltuieli și execuția propriu-zisă, reiese că în primul trimestru, veniturile bugetului general consolidat au fost de 74,6 miliarde de lei, cu 2,8 miliarde de lei mai puțin decât nivelul programat.

Lucrurile s-au înrăutățit în următoarele trei luni, când veniturile au fost de 73,9 miliarde de lei, cu 6,1 miliarde mai puțin decât încasările programate.

Situația a scăpat de sub control în trimestrul al treilea, când statul a colectat 80 de miliarde de lei, cu 12,7 miliarde mai puțin decât în program.

(Consultați aici programul și execuția bugetară din primul trimestru)

(Consultați aici programul și execuția bugetară din trimestrul doi)

(Consultați aici programul și execuția bugetară din trimestrul trei)

Astfel, după primele nouă luni, ”gaura de la buget” se ridică la 21,7 miliarde de lei, echivalentul a 4,5 miliarde de euro. Pentru a nu scăpa deficitul de sub control, în condițiile în care acesta a urcat deja de 2,6% din PIB în septembrie, guvernul a redus masiv cheltuielile, față de nivelul programat (în T1 cu 4,9 miliarde de lei, în T2 cu 4,6 miliarde de lei, iar în T3 cu 11,4 miliarde de lei).

Sacrificate au fost, ca de obicei, investițiile.

Ce s-a întâmplat în T3

Conform documentelor oficiale, sumele care lipsesc din bugetul aferent trimestrului al treilea provin de la trei capitole: venituri nefiscale (-5,1 miliarde de lei), fonduri europene (-4,8 miliarde de lei) și venituri fiscale (-1,7 miliarde de lei).

Finanțele explică nerealizarea de la capitolul venituri fiscale prin întârzierea companiilor de stat în plata dividendelor.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

”Nerealizarea programului de încasări stabilit s-a datorat, în principal, evoluției veniturilor din proprietate la bugetul de stat ca urmare a nevirării vărsămintelor din profitul net al regiilor autonome și veniturilor din dividende la termen  și a nedistribuirii acestora în condițiile prevederilor art. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018”, se arată în ”Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul al III-lea al anului 2019”.

Pentru slaba absorbție a fondurilor europene nu este oferită nicio explicație.

Pentru slaba realizare a veniturilor fiscale sunt oferite puține motive, dar Finanțele precizează totuși că au fost majorate rambursările de TVA. ”În ceea ce privește valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată, aceasta a crescut în trimestrul III 2019 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018 cu 13,8% (+0,5 miliarde de lei)”, se arată în document.

În ceea ce privește evoluția cheltuielilor publice, în trimestrul al treilea s-au făcut ”economii” de 11,4 miliarde de lei, în mare parte de la investiții.

Cheltuielile de capital, respectiv investițiile finanțate exclusiv de la bugetul de stat, au fost de 6,8 miliarde de lei în T3, cu 4,2 miliarde de lei mai puțin decât cele programate. Pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene s-au plătit 4,2 miliarde de lei, cu 5,2 miliarde mai puțin decât nivelul programat.

Deficitul bugetar a urcat la 2,6% din PIB în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 61% față de aceeași perioadă din 2018.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2019

Un raspuns

  1. impartial
    11.11.2019, 7:53 am

    Depinde ce intelegi prin ” gaura ” ?
    Veniturile bugetare pe primele 9 luni au fost cu cca 20 miliarfe mai mici decat in program , dar si cheltuielile au fost mai mici cu cca 20 miliarde.Rezulta ca deficitul bugetar la 9 luni este de cca 2,6 % cat era prevazut. In trimestrul 4 este prevazut un deficit de 0,1% din PIB.
    Deci problema nu este , in acest moment , deficitul ci slaba executie bugetara ( venituri mult mai mici si cheltuieli la fel ).In rest numai de bine.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult