O nouă variantă de Master plan General de Transport (a cincea pusă pe hârtie de ultimii 2 miniștri de resort) a fost publicată, joi, de Ministerul Transporturilor, speranța autorităților române fiind că Bruxelles-ul va aproba acest document în cursul lunii mai.

Documentul prevede, printre altele, construcţia a 1.300 kilometri de autostradă, în valoare 13,7 miliarde euro, 1.825 kilometri de drumuri expres (9,9 miliarde euro), 2.874 kilometri de drumuri TransRegio (1,69 miliarde euro), 2.883 kilometri reabilitaţi de cale ferată (10,7 miliarde euro), 1.001 kilometri de linii de cale ferată cu viteze sporite (274,1 milioane euro).

Sunt prevăzute investiţii la porturile Constanţa (865,3 milioane euro), Galaţi (110,7 milioane euro), Drobeta Turnu Severin (20,2 milioane euro) şi la aeroporturile Bucureşti – Henri Coandă (668,9 milioane euro), Timişoara (111,5 milioane euro), Cluj-Napoca (131 milioane euro) şi Iaşi (93,5 milioane euro).

Master Planul pe transporturi este o precondiţie pentru aprobarea programului operaţional infrastructură mare.

(Descărcați AICI ultima variantă a Master Planului – documente arhivate)

Priorități

Proiecte prioritare până în 2020. Click pentru mărire

Potrivit strategiei de implementare a proiectelor, autostrada Sibiu-Piteşti, cu o lungime de 116 kilometri şi un cost revizuit în scădere la 1,57 miliarde de euro, va fi gata în 2020.

Lucrările ar urma să înceapă în 2017, însă în condițiile în care nu vor apărea tradiționalele contestații legate de Studiul de fezabilitate și cu atribuirea contractului de execuție. Interesant cum, în ciuda faptului că SF-ul nu este actualizat, costul Pitești-Sibiu scade ”din pix”, de la 4 miliarde euro, cât anunța Ioan Rus în perioada în care încerca să convingă că Brașov-Comarnic ar trebui să constituie o prioritate națională.

Dorită cu insistență de guvern, autostrada Comarnic-Braşov, în continuare prevăzută a fi construită în parteneriat public-privat, va fi realizată pe bucăți, până în 2020. Problemele de trafic vor persista încă 3 ani din cauză că principalele ”noduri” ale acestui traseu – Azuga, Buşteni, Sinaia şi Comarnic – vor avea avea centuri de ocolire cel mai târziu în 2023.

Și în această variantă a documentului se vorbeşte despre construcţia a 1.300 de kilometri de autostrăzi până în 2030, la fel ca în forma anterioară

Master Planul stabileşte “cinci coridoare cheie” de infrastructură, care pornesc din Capitală:

• Bucureşti-Braşov
• Bucureşti-Piteşti- Sibiu- Deva- Timişoara
• București- Piteşti- Craiova- Dr. Tr. Severin- Lugoj
• Bucureşti-Alexandria- Craiova
• București- Ploiești- Buzău- Focșani- Bacau- Pascani (cu extensii din acest punct spre Iași și spre Tg. Neamț)

În aceste condiții este greu de înțeles filosofia după care centura Bucureștiului se află undeva la coada listei de priorități.

Actuala variantă a master planului nu este cea finală, după cum se precizează la începutul documentului. Master planul a fost revizuit de mai multe ori, în urma dezbaterilor publice dar şi a observaţiilor făcute de Comisia Europeană.

(Descărcați AICI strategia de implementare a MPGT)

Problemele Comisiei cu Master Planul românesc

Cea mai recentă variantă a Master planului este rezultat al unor discuţii cu Comisia Europeană, care în ultimul an și jumătate a ridicat permanent obiecții în legătură cu strategia națională de transporturi.

Oficiali din domeniu ai Comisiei Europene consultaţi de cursdeguvernare.ro spun că motivele de îngrijorare au ţinut de următoarele principii:

• Comisia doreşte criterii puţine şi clare pentru proiectele asumate- oficialii de la Bruxelles vor să se asigure că proiectele agreate de autorităţile române fac parte din reţeaua TEN-T şi că sunt viabile din punct de vedere economic
• Oficialii europeni vor să se asigure că nu există alte criterii care să dilueze aspectele importante în viziunea comisiei
• Autorităţile române trebuie să se angajeze că menţin o reţea de căi ferate sustenabilă
• Master Planul trebuie să stipuleze foarte clar guvernanţa transporturilor; cine, ce şi care sunt atribuţiile exacte ale autorităţilor ce gestionează domeniul transporturilor
• Comisia doreste implementarea strategiei europene de transport intermodal
• Comisiei îi este neclar dacă vor exista criterii suplimentare (altele decât apartenenţa la TEN-T şi eficienţa economică) de selecţie a proiectelor şi care vor fi efectele acestor noi criterii asupra reţelei de transport europene

Încă o solicitare ignorată de guvern

Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a anunţat, joi, că în perioada 20-22 mai va avea discuţiile finale, la Bruxelles, pentru aprobarea Master Planului pentru Transporturi de Comisia Europeană.

Lansarea publică a MPGT împreună cu strategia de implementare înaintea anunțatelor discuții din Parlament, programate să fie purtate în comisiile de specialitate începând cu 11 mai, vine în contradicție cu dorința Comisiei ca strategia în transporturi să fie asumată de Putere, de Opoziție, cât și de societatea civilă.

Cu o zi înainte de lansarea publică a documentului, miercuri, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a transmis deputaţilor din Comisia de Transporturi şi Infrastructură o scrisoare în care îi asigură că agreează solicitarea acestora ca Master Planul de Transport să fie supus consultării tuturor partidelor parlamentare şi societăţii civile.

În scrisoare, comisarul UE precizează că documentul nu este încă finalizat, iar cele mai recente discuţii dintre autorităţile române responsabile şi serviciile Comisiei s-au concentrat pe utilizarea unui număr limitat de criterii obiective pentru prioritizarea proiectelor, strategia de implementare a proiectelor şi evaluarea strategică de mediu.

Un ultim amănunt: secretarul de stat în Ministerul de Finanțe Enache Jiru atrăgea joi atenția că România are bani pentru construcția de autostrăzi dar nu există spațiu fiscal pentru aceste proiecte de infrastructură.