Președintele Traian Băsescu a lansat, luni, Raportul Comisiei prezidențiale privind strategia de dezvoltare a agriculturii românești până în anul 2030.
Asemeni Raportului – devenit Pactul pentru Educație, strategia pentru agricultură vizează starea actuală a domeniului, problemele și tendințele, și schițează pașii pe care agricultura românească ar trebui să-i urmeze pentru o dezvoltare în siajul politicilor agricole europene.
”Ceea ce ştim toţi, fărâmiţarea extrem de ridicată, polarizarea profundă a agriculturii – 0,3% din ferme, pe de o parte, acoperă 49% din suprafaţa agricolă, iar, pe de altă parte, 97,7% din ferme, fermele sub 100 de hectare, acoperă 38% din suprafaţa agricolă. Problemele cu care ne confruntăm, lipsa de încredere în procesele de asociere ale micilor fermieri sunt de asemenea prezentate şi arătate soluţiile prin care putem să rezolvăm şi această uriaşă polarizare, pe de o parte, şi să-i stimulăm pe micii fermieri la un proces de asociere pentru a putea beneficia de resursele financiare puse la dispoziţie de Uniunea Europeană şi de bugetul de stat. Nu în ultimul rând, această strategie va necesita voinţă. Vă pot spune că, din experienţa pe care o am, acesta ar fi cam al şaptelea rezultat al unei comisii prezidenţiale, parte din munca făcută de specialişti pe diverse domenii, că a fost vorba de educaţie, că a fost vorba de analiza spaţiului constituţional, că a fost vorba de problema socială, unele din aceste rapoarte ale comisiilor au fost utilizate şi ele au avut rezultate bune, altele nu au fost utilizate şi au rămas în bibliotecă” – a spus Traian Băsescu la lansarea Raportului.
(Citește și: ”Agricultura românească versus agricultura UE: În țara cu 64% arabil, 28% din populație produce 6% din PIB”)
Șeful statului a invitat partidele și instituțiile să analizeze documentul și să și-l însușească sub forma unui așa numit ”Pact pentru agricultură”, după modelul Pactului pentru Educație.
(Citește și: ”Cum să meargă? Producția agricolă românească, inversată față de producția din UE”)
„Invit astăzi toate partidele ca, după ce se finalizează procesul de adoptare a acestui raport, să semnăm cu toţii, partide şi instituţii, producători şi beneficiari, să semnăm Pactul pentru agricultură. Ar fi un angajament politic pe termen lung, pentru că toată munca comisiei la asta s-a referit, la a crea o viziune până în anul 2030, având ca fundament exerciţiul bugetar 2014-2020 al Uniunii Europene. (…) După cele 30 de zile de dezbateri, după integrarea observaţiilor în documentul final, să ne găsim toţi timp, în luna septembrie, şi să semnăm Pactul pentru agricultură, care să acopere, prin voinţă politică deci, Strategia de Dezvoltare a Agriculturii, în perioada 2014-2030” – a spus Traian Băsescu.
(Descarcă AICI Cadrul național strategic pentru dezvoltarea Agriculturii, propus de Președinția României)
Traian Băsescu: sunt îngrijorat de inechitatea de după liberalizarea vânzării terenurilor către străini
„Am o mare îngrijorare cu liberalizarea achiziţiei de terenuri. Şi v-o spun nu dintr-un patriotism ieftin, dar ştiu că agricultura românească este mult mai decapitalizată decât altele şi, prin liberalizarea vânzării terenurilor, de fapt punem agricultorii români într-o competiţie neloială cu oameni care vin din agriculturi bine capitalizate, cu sisteme bancare în spatele lor. Problema pe care eu o semnalez nu este că ne cumpără străinii pământul, ci inechitatea”, a declarat Băsescu la lansarea Raportului.
El a arătat, la dezbaterea de la Palatul Cotroceni organizată pentru lansarea strategiei pentru agricultură în 2014-2030, că, dacă în unele ţări UE mai vechi agricultorii primesc subvenţii de mai multe zeci de ani care sunt chiar şi de 400 euro pe hectar şi au şi un sistem bancar care îi sprijină, în România bancherii dau credite la achiziţia de terenuri numai dacă există şi garanţii de stat.
De asemenea, el a arătat că trebuie găsită în acest sens o formulă prin care primii care să beneficieze să fie agricultorii români şi mai ales tinerii care primesc facilităţi tot mai mari pentru înfiinţarea de noi ferme în mediul rural.
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
1.Presedintele nu trebuie sa-si bata prea mult capul, ca strainii se vor grabi sa investeasca in Romania in agricultura, deoarece asa cum nu vin in industrie, vor lipsi si in agricultura.
O tara cu competitivitatea 74, unde nu functioneaza nimic si investitorul in agricultura nu stie ce-l asteapta maine,nu constituie pericolul iminent de a-i „cumpara” Romaniei, pamintul de la tara.Mai degraba, pamintul va ramine pirloaga sau desertificat, in zonele secetoase, unde acest fenomen s-a instalat deja.
2.Strategia pentru agricultura si rural, este o lucrare stiintifica economica, care cauta sa cuprinda intr-un singur document, lucruri si lucrari disparate despre domeniul in discutie, indeobste cunoscute, insa sistematizindu-le si aprofundindu-le.
Nu exista nici un motiv, incit dupa dezbateri si completare cu ce rezulta din acestea, partidele politice sa-si insuseasca si sa aprobe, acest proiect de „strategie agroalimentara si de dezvoltare rurala”, ca pe un „Pact national rural al Romaniei”.
Problema intradevar de pus, este daca acest pact agricol national, va avea consecinte pozitive, practice, prin transformarea lui intr-un „program national” de dezvoltare agricola si rurala, cu obiective fizice concrete, in urma unei evaluari si alocari de resurse nationale si UE, pentru realizarea „fundamentelor” acestui tip de dezvoltare.Cel mai probabil, este ca el va ramine un simpu document economic, in bibliotecile partidelor politice.
Daca plecam de la modul in care se abordeaza problematica economica in general si cea industriala in special, cu siguranta ca, actuala clasa politica va face din pactul agricol o simpla „forma fara fond” si fara corespondent in planul realitatii agricole si rurale.
Rectificare:Pct. 2. al. 2:
„Nu exista nici un motiv, incit dupa dezbateri si completare cu ce rezulta din acestea, partidele politice sa nu-si insuseasca si sa nu aprobe, acest proiect…”
(imi cer scuze)