miercuri

10 iulie, 2024

7 ianuarie, 2024

Enrico Letta (foto), fost prim-ministru italian și politician european de top, însărcinat anul trecut să facă o analiză a politicii economice a blocului, va prezenta în luna martie liderilor europeni propuneri de reforme cheie ale pieței unice europene.

Într-un interviu acordat Politico, fostul prim-ministru italian vorbește de oportunitățile de revizuire care includ ruperea regulilor privind subvențiile de stat, precum și potențialele măsuri pentru a opri exodul de creiere din țările europene mai sărace.

În ceea ce privește detaliile propunerilor sale, Enrico Letta le va împărtăși mai întâi cu liderii de vârf ai UE. „Nu vreau să stric surpriza a ceea ce voi spune în raportul meu”.

Enrico Letta: ”Există o parte întunecată a mobilității”


Legat de acest ultim aspect, Enrico Letta spune: „Este clar că mobilitatea oferă oportunități. Discut cu diferiții parteneri sociali, primari, experți pe această temă, pentru că există o problemă a capitalului uman. Există și o parte întunecată a mobilității.”

Enrico Letta, acum președinte al Institutului Jacques Delors, își va prezenta concluziile liderilor UE în primăvară, după un tur al capitalelor europene. El speră că, după ce vor lua în considerare constatările sale, liderii vor concluziona că „piața unică trebuie privită într-un mod diferit”, ceea ce poate duce la o conversație despre economie în preajma alegerilor europene din iunie.

Sistemul pieței unice, conceput pentru a unifica 27 de piețe europene individuale într-una singură, asigură libera circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor în cadrul UE (și în special în spațiul său Schengen fără pașapoarte) și este o parte integrantă a economiei blocului.

Un nou concept: ”Libertatea de a rămâne în țara ta”

Dar Letta a sugerat că, mai târziu în acest an, el va propune liderilor UE să ofere oportunități care să îi determine pe lucrătorii cu înaltă calificare care au emigrat în economii mai puternice, cum ar fi Franța și Germania, să revină în țările lor de origine.


„Voi încerca să folosesc un slogan care să mă însoțească în tot acest proces, iar acesta să spună: Până acum aveam doar libertate de mișcare în piața uniccă. Aș dori să adăugăm acum și libertatea de a rămâne în țara natală”, a spus el.

România, între statele afectate de exodul creierelor

Deși admite că mobilitatea permite oportunități, el subliniază că aceasta a ”slăbit regiunile”, fără să ofere detalii.

Țările UE precum România, Polonia, Italia și Portugalia au fost afectate în special de exodul creierelor.

Enrico Letta a spus că a discutat despre preluarea sarcinii de evaluare a pieței interne cu Jacques Delors, care a murit recent. Delors, a spus el, a amintit că atunci când a lansat piața unică a lansat și Fondul de coeziune, care este conceput pentru a ajuta țările membre mai sărace să-și îmbunătățească infrastructura.

Un subiect delicat: ajutoarele de stat

Raportul lui Letta va acoperi și domeniul ajutorului de stat. Acesta este un subiect fierbinte, având în vedere faptul că în ultimul timp, Germania și Franța au tras ”partea leului” din subvențiile aprobate de Comisie.

„Dacă luați suma totală a autorizațiilor de ajutor de stat UE în ultimii câțiva ani, nu este prea diferit de Legea de reducere a inflației de 738 de miliarde de dolari a președintelui american Joe Biden”, a spus Letta. Aceasta este „o demonstrație cu adevărat uriașă” că politica de ajutor de stat „trebuie să fie în centrul dezbaterii la nivel european”.

Ajutoare de stat de până la 760 de miliarde de euro au fost aprobate în cadrul Cadrului temporar de criză și tranziție sau pe baza principiilor acestuia până la sfârșitul lunii decembrie, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Lea Zuber, adăugând că numărul „este cea mai bună estimare. .” Din ajutoarele de stat notificate, Germania este responsabilă pentru 47,2 la sută, Franța 22,6 la sută și Italia 7,7 la sută.

”Europa nu mai poate menține cantitatea excepțional de mare de ajutor de stat, care a fost adus pentru a lupta împotriva pandemiei și a impactului războiului Rusiei în Ucraina. Ajutorul de stat este o excepție. Și trebuie să rămână așa. Avem nevoie de o politică industrială europeană, nu de o fragmentare națională. Și nici nu putem reveni la bugetul pre-COVID. Deci, trebuie să inventăm un nou mod”, afirmă Enrico Letta.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: