cursdeguvernare

sâmbătă

12 octombrie, 2024

logo-conferinte-curs-de-guvernare

DOCUMENT / Nou Cod de conduită al băncilor: Principii în premieră pentru relația cu debitorii aflați în dificultate de plată

5 noiembrie, 2018

Băncile răspund criticilor legate de protecția consumatorilor produselor bancare prin adoptarea unui Cod de conduită, care include, pentru prima dată principiile relației cu debitorii aflați în dificultate de plată.

Fiecare bancă urmează să-şi stabilească propriile reguli de soluţionare a reclamaţiilor şi de sancţionare a abaterilor de la Codul de conduită, potrivit documentului publicat, luni, de Asociația Română a Băncilor (ARB) și de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Codul de conduită bancar a fost adoptat la opt ani după aprobarea Codului de Etică Bancară.


La începutul lunii octombrie, Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), a emis ideea ca protecţia consumatorilor din sistemul bancar să revină „unei autorităţi de supraveghere financiară, poate chiar BNR”.

Soluții la situațiile de „dificultate de plată” 

În relația cu debitorii, băncile vor trata situaţiile de dificultate de plată, prin implementarea unor măsuri preventive precum:

  • identificarea „în cel mai scurt timp” a situaţiei de dificultate de plată sau a iminenţei acesteia;
  • abordarea „cu maximă rapiditate și disponibilitate a situaţiilor intempestive cu impact imediat asupra capacităţii de rambursare a debitorului”;
  • „colaborarea eficientă cu debitorul în diferite situaţii sau etape de derulare ale contractului de credit”, pentru a găsi „soluţii rezonabile pentru ambele părţi contractante” de prevenire a situaţiilor de:
    • acumulare de restanţe,
    • declararea scadenţei anticipate şi/sau declanşarea executării silite, „raportate însă la capacitatea de rambursare – actuală și previzionată – a debitorului”.

Potrivit documentului, soluțiile aplicate trebuie să fie viabile și adecvate debitorului și conforme cu dispozițiile legale și cu cadrul normativ intern al Băncii, „putând fi avute în vedere, printre altele”:

  • prelungirea duratei contractului de credit;
  • schimbarea tipului contractului de credit;
  • modificarea datelor de scadență ale obligațiilor de plată ale debitorului;
  • amânarea, totală sau parțială, pentru o anumită perioadă de timp, a obligațiilor de plată ale debitorului;
  • ajustarea, pentru o anumită perioadă de timp, a structurii de costuri a contractului de credit;
  • modificarea nivelului și/sau tipului ratei de dobândă;
  • modificarea valutei contractului în moneda în care debitorul își realizează veniturile, utilizând cursul de schimb valutar de la data realizării modificării;
  • consolidarea mai multor contracte de credit;
  • acordarea dreptului de vânzare a bunului imobil ipotecat direct de către debitor (vânzare voluntară), urmată de rambursarea anticipată, totală sau parțială a creditului garantat cu respectivul bun, utilizând integral – însă în limita valorii totale a sumelor datorate Băncii – fondurile obținute în urma procesului de valorificare a garanției.

Descărcați de AICI Codul de conduită

și

Principiile de bune practici bancare si de conduită a băncilor în relația cu debitorii consumatori confruntați cu situații de dificultate de plată


„Codul stabileşte noi standarde de etică şi reguli de conduită, care vor fi respectate la nivelul întregii industrii bancare. Sunt reglementate, într-o abordare completă, de 360 de grade, relaţiile inter-bănci, dintre bănci şi clienţi, dintre instituțiile de credit şi autorităţi, dintre acestea şi angajaţi, şi între angajaţii din cadrul sistemului bancar. Se creează astfel un cadru unic, transparent şi predictibil de desfăşurare a activităţilor de relaţionare internă şi externă a sistemului bancar” a declarat Sergiu Oprescu (foto), preşedintele consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

„Suntem determinați să ne angajăm într-un dialog substanțial și constructiv în relația cu clienții, iar noul Cod de Conduită sprijină această direcție. România are nevoie de o infuzie masivă de încredere și credem că sistemul financiar bancar poate contribui mai activ la creșterea nivelului de încredere în societate, prin asumarea trecutului, acceptarea prezentului și implicarea în crearea de prosperitate în România.” a declarat Sergiu Manea (foto), preşedintele consiliului director al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: