Liderii europeni ar urma să se pună de acord asupra unor reguli fiscale ”croite” după nevoile specifice ale fiecărui stat membru, în locul obiectivelor universale aplicate în prezent, potrivit unui draft al concluziilor reuniunii liderilor UE care va avea loc la finele acestei luni, document obținut de Euractiv.
Valorile de referință din tratatele UE vor rămâne neschimbate: deficit public de maximum 3% din PIB și un nivel al datoriei de 60% din PIB, însă acestea vor avea mai puțină greutate, mai importante fiind alte ținte fiscale folosite în prezent de Comisia Europeană pentru evaluarea politicilor fiscale ale statelor membre, potrivit documentului.
Acest lucru este în concordanță cu revizuirile propuse de Comisie.
Reforme și investiții
În noul cadru de guvernanță, statele membre vor trebui să prezinte „planuri fiscal-structurale naționale pe termen mediu” care, potrivit proiectului de concluzii văzut de Euractiv, „ar trebui să acopere politica fiscală, reformele și investițiile”.
Regulile fiscale actuale au fost aspru criticate pentru că ar descuraja realizarea investițiilor publice. Ca atare, facilitarea investițiilor a fost una dintre motivațiile cheie din spatele reformei regulilor fiscale.
„Planurile ar trebui să stabilească o cale fiscală națională definită în termeni de cheltuieli primare nete ca un singur indicator operațional”, se arată în document.
Cheltuielile primare nete se referă la toți banii pe care un guvern îi cheltuiește minus veniturile guvernamentale, excluzând cheltuielile guvernamentale pentru plata dobânzilor. Excluderea acestora este importantă pentru țările care trebuie să plătească o primă de risc mai mare atunci când emit obligațiuni de stat.
Această abordare națională este menită să permită Comisiei să ia în considerare circumstanțele naționale și nevoile economice atunci când evaluează politica fiscală. Cu toate acestea, țările mai conservatoare din punct de vedere fiscal, cum ar fi Germania sau țările nordice, se tem că planurile individuale ar îngreuna asigurarea sustenabilității datoriilor.
Control european
De aceea, planurile fiscale naționale ar trebui să fie „coerente cu traiectoria fiscală tehnică a Comisiei”, se arată în proiectul de concluzii.
„Traiectoria Comisiei ar trebui să se bazeze pe o metodologie comună care să fie convenită, care să fie replicabilă, previzibilă și transparentă și care ar trebui să includă o analiză a provocărilor datoriei publice”, se arată în document.
Insistența asupra replicabilității face deosebit de dificilă sarcina Comisiei de a veni cu o metodologie acceptabilă, deoarece aceasta trebuie să fie capabilă să ia în considerare o varietate de investiții și reforme specifice fiecărei țări.
Controlul democratic
Planurile fiscale naționale s-ar întinde pe mai mulți ani, ridicând întrebări cu privire la controlul democratic. Ar fi un nou guvern obligat să respecte deciziile bugetare ale unui guvern vechi, înlăturat, care a stabilit primul plan fiscal național?
Proiectul de concluzii abordează și această problemă, spunând că „toate planurile ar putea fi aliniate, la cerere, la ciclul electoral național, revizuite odată cu venirea la putere a noilor guverne și actualizate în circumstanțe obiective, menținând ambiția ajustării fiscale”.
Deși planurile fiscale naționale din țările foarte îndatorate ar trebui să conducă la scăderea nivelului datoriilor pe termen mediu, perioada de ajustare fiscală ar urma să poată fi prelungită în anumite condiții.
Acestea includ „reforme și investiții care îmbunătățesc perspectivele de creștere sau reziliența, consolidează finanțele publice și abordează prioritățile strategice ale UE.”
Un tratament mai îngăduitor al cheltuielilor pentru apărare este o solicitare cheie a țărilor UE din Europa Centrală și de Est, în special a Poloniei.
Sancțiuni
În ceea ce privește valoarea de referință pentru deficitele publice, un deficit mai mare de 3% poate duce în continuare la o procedură de deficit excesiv, așa cum se întâmplă și acum. Proiectul de concluzii precizează că procedura ar trebui declanșată și în cazul în care un stat membru cu un nivel al datoriei peste pragul de 60% din PIB se abate de la traiectoria fiscală.
Totuși, așa cum a propus Comisia Europeană în 2022, sancțiunile financiare pentru abaterea de la regulile fiscale ar trebui reduse. Acest lucru ar trebui să faciliteze din punct de vedere politic implementarea efectivă a acestora.
Proiectul de concluzii nu menționează posibilitatea unor sancțiuni reputaționale, cum ar fi o audiere a ministrului de finanțe al guvernului care deviază de la plan în fața Parlamentului European. Această idee a fost sugerată de Comisie.
***
