Ministerul Finanţelor (MFP) a publicat, marţi, varianta finală a unei ordonanţe de urgenţă care modifică Legea insolvenţei, iar actul normativ este croit în scopul recuperării creanţelor bugetare, sau lasă loc unei amnistii fiscale mascate.
Proiectul invocă lacunele legislative, contestate de mediul de afaceri, care le incrimina ca pe o cauză a transformării procedurii insolvenţei într-o veritabilă metodă de antreprenoriat pentru managementul datoriilor, practică acuzată de mediul de afaceri.
Totuşi, în vreme ce mediul de afaceri cerea corectarea lacunelor, proiectul MFP se concentrează pe recuperarea creanțelor bugetare, până într-atât încât riscă să blocheze procedurile de insolvență care ar putea salva firmele viabile, potrivit specialiștilor în domeniu.
Una dintre cele mai contestate dispoziții legale noi ale proiectului de OUG se referă la restricția intrării în procedură de insolvență la cererea debitorului dacă cuantumul creanţelor bugetare ale acestuia este mai mare de 50% din total:
(Citiți și: Document / Finanțele vor să schimbe regulile insolvenţei: statul ar putea înscrie creanțe și ulterior deschiderii procedurii)
O altă idee nouă din proiectul OUG este aceea ca Ministerul Finanţelor să devină acţionar al companiilor care nu-şi pot onora datoriile la buget – prevedere de asemenea contestată de mediul de afaceri.
Insolvenţele blocate de stat, încurajarea falimentelor
„Condiţionarea posibilităţii intrării în insolvenţă de existenţa unui cuantum al creanţelor bugetare mai mic de 50% este discriminatorie şi duce la creşterea arieratelor şi nu la diminuarea acestora. Plata în 10 zile a creanţelor bugetare curente este nerezonabilă şi poate afecta locurile de muncă”, spune Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR).
Mai mult, modificările par să fi fost necesare din cauza incapacitatii ANAF de a efectua inspecţii în termenul prevăzut de lege pentru a definitiva suma creanţei fiscale de înscris în tabelul creditorilor, remarcă Ruxandra Jianu, partener al Biriş Goran Consulting SRL.
Proiectul permite Fiscului să înscrie noi creanţe asupra debitorului şi după ce acesta a notificat deschiderea procedurii de insolvenţă în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI).
Lucrurile se complică „în contextul în care o parte dintre deciziile de impunere emise de ANAF pentru sume semnificative sunt anulate de instanţa de judecată”, spune expertul citat.
„Modificarea va face practic imposibilă protecţia contribuabililor oneşti în faţa unor interpretări abuzive ale autoritaţilor fiscale (…) Practic lupta devine inegala – cu alte cuvinte, debitorul nu mai are nicio şansă de a se lupta cu autoritatea fiscala, „cu banii la el”. Va fi executat silit şi, dacă în final va avea dreptate (fie în instanţă fie în contenctios administrativ), va mai duce o nouă lupta pentru a-şi recupera banii”, mai spune Ruxandra Jianu.
Dacă se vor aplica ad litteram astfel de prevederi, „aproape 200.000 locuri de muncă sunt în pericol. Anul trecut, firmele care au intrat în insolvenţă aveau 70.000 locuri de muncă”, subliniază reprezentanţii UNPIR.
Statul – acţionar la firme insolvente
Proiectul mai prevede şi situaţia în care Ministerul Finanțelor va deveni acționar minoritar la firmele în insolvență la care statul are creanțe, cu condiția ca firma respectivă să aibă perspective de continuare a activității.
Ideea presupune complicaţii în aplicare, potrivit analistului Iancu Guda, lăsând la o parte faptul că, oricum „statul are deja prioritate la executarea creditului fiscal, după salariaţi” şi astfel efortul de a deveni acţionar ar deveni fără sens, căci acţionarii au ultima prioritate.
„Va trebui să se evalueze compania, ca să se decidă dimenisunea pachetului de acţiuni şi cum evaluezi o companie aflată în insolvență? Cum aplici metoda actualizării veniturilor viitoare ale unei companii aflată în cea mai prosată perioadă de activitate, altfel decât prin valoarea netă a activelor, care e cam zero. O companie în insolvență are valoarea contabilă a activelor, cu amortizare, egală cu datoriile”, explică Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
(Descărcați de AICI Proiectul MFP de OUG privind insolvența)
În fine, UNIPR reclamă şi neconstituţionalitatea OUG în cauză, pentru că nu sunt îndeplinite condiţia unei situaţii extraordinare şi a imposibilităţii amânării reglementării.
