vineri

29 martie, 2024

19 aprilie, 2015

dobanda Banca Centrală a Poloniei a păstrat dobânda de referință la nivelul minim record de 1,5%, în pofida aprecierii zlotului față de euro, pe fondul măsurilor de relaxare cantitativă întreprinse de Banca Centrală Europeană. Măsura era așteptată de specialiști, pe fondul unui început de reansare economică al Zonei Euro și al îmbunătățirii condițiilor de pe piața muncii.

Această evoluție ne interesează prin prisma faptului că este vorba despre țara din UE care are cea mai apropiată dimensiune și structură a economiei din UE în raport cu România iar cotația zlotului este similară cu cea a leului.

Ambele monede se află în regim de flotare, cu precizare că leul are o nuanță suplimentară de control din partea băncii centrale (managed free-floating).


Desigur, condițiile din cele două economii nu sunt identice, ceea ce explică diferențele între dobânzile anunțate de băncile centrale și abordările sensibil diferite în materie de curs de schimb. Cu toate acestea, se poate observa în cazul celor aflați ceva mai înainte decât noi pe drumul convergenței europene un coridor clar mai îngust al dobânzilor (3,5% la noi față de 2% la ei), ceea ce sugerează măsurile pe care le putem avea în vedere pentru viitor.

tabel 1De la începutul anului, zlotul s-a apreciat vizibil față de euro (de la 4,3078 zloți/euro în 2 ianuarie 2015 la 4,0083 zloți/euro în 15 aprilie 2015) și se apropie de pragul de patru unități. Țara trece prin cea mai lungă perioadă de deflație din ultimele decenii, cu o evoluție a prețurilor în termeni anuali de -1,5% în martie, de la -1,6% în februarie 2015.

România se află în prezent la un nivel al inflației anuale de 0,79%, deși ținta este una similară celei poloneze pe termen mediu, respectiv 2,5%. Deocamdată, stabilitatea ratei de schimb în raport cu euro a fost remarcabilă în condițile externe date, dar, tocmai de aceea, se conturează ideea unei utilizări discrete dar benefice a măsurii BCE, atât pentru indicele de inflație, stopat din cădere la +0,4% cât și pentru deficitul de cont curent.

Aici intervine și o particularitatea a pieței românești, care s-a obișnuit cu un nivel cvasiconstant al euro și leagă automat de moneda unică europeană prețurile caselor și autoturismelor ( achizițiile cele mai importante ca și cuantum), ceea ce nu se întâmplă în Polonia. Zlotul a crescut de la circa 1,04 lei la începutul acestui an la 1,10 lei în prezent, ceea ce ajută la reducerea deficitului comercial cronic pe care îl avem cu această țară.


Faptul că Polonia are un regim de flotare liberă a monedei naționale a fost subliniat și de guvernatorul Marek Belka, pentru a preveni o serie de comentarii asupra variației cotațiilor. El a ținut să precizeze, în cadrul unei conferințe de presă, că reducerea suplimentară a ratei de referință ar fi fost ”nenaturală și neserioasă”.

Cert este că marți, 14 aprilie, zlotul a coborât în cadrul ședinței de licitație sub pragul de 4 zloți/euro pentru prima dată în ultimii patru ani, înainte de a reveni peste acest prag. Iar presiunile speculative se vor înteți în perioada următoare.

Stabilitatea pieței financiare poloneze de valută și obligațiuni este critică din perspectiva programului lansat de BCE, care riscă să ducă la o apreciere excesivă a zlotului, cu efecte asupra competitivității și exporturilor. Pentru moment, deși zlotul s-a apreciat cu aproape patru procente de la ultima reducere a dobânzii de referință și șapte procente de la începutul anului, se consideră că temerile nu s-au adeverit iar aprecierea a rămas rezonabilă.

Prognoza de creștere economică a Poloniei pentru acest an a rămas optimistă, cu un ritm ceva mai mare decât în 2014 (3,4% față de 3,3%).

În treacăt fie spus, în pofida rezultatului de majorare a PIB relativ bun în raport cu majoritatea țărilor europene, România a continuat să piardă teren în raport cu Polonia, ceea ce spune multe despre eficiența politicilor economice și potențialul neutilizat.

Proiecția de inflație pentru Polonia este de atingere a unui nivel de 1,2% ( plus/minus 0,5%) de-abia în 2017, dar există și opinii că procesul deflaționist se va încheia mai repede decât se întrevede în prezent.

Foarte interesant, din perspectiva noastră, comentariul făcut pe Bloomberg de Nigel Rendell, analist la Medley Global Advisors LLC: „Belka ( guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei – n.r.) este atât de bătrân și de înțelept încât să nu facă vreun comentariu asupra ratei de schimb… de aceea, a rămas relativ tăcut”.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: