Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut joi Parchetului instanţei supreme dosarul privind problemele de la votul din diaspora, în care sunt cercetate fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Potrivit unui comunicat al instituţiei, la nivelul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției, în cursul lunii noiembrie, s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare și desfășurare a votului în Diaspora.
“Procurorii anticorupție, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se află înregistrat un dosar penal cu același obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituții cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale.”, arată comunicatul DNA.
Solicitarea DNA a fost trimisă Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Solicitarea a fost aprobată de procurorul general al PICCJ, întreg dosarul, cu toate actele procedurale efectuate până acum, va ajunge la DNA.
Dosarul privind probleme la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale, a fost constituit, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a PICCJ, prin conexarea a şase dosare penale care vizează plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului.
Faptele sesizate în respectivele plângeri sunt abuzul în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, potrivit PICCJ.
“Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcţii sau funcţionari din cadrul instituţiilor cu rol decident în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor”, a arătat Parchetul instanţei supreme.
Precizările au fost făcute după ce procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a vorbit despre acest dosar: “S-a început urmărirea penală cu privire la faptă şi s-au solicitat relaţii la alte autorităţi. Ancheta se va desfăşura în continuare (…) cu privire la fapta de împiedicare a exercitării dreptului la vot, prevăzut de articolul 385 din Codul penal.”
Potrivit Codului penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Preşedintele ales Klaus Iohannis a postat, în 29 noiembrie, pe Facebook, un mesaj în care s-a referit la votul din diaspora, menţionând că aşteaptă “cu maxim interes” ca Parchetul să-şi respecte obligaţiile constituţionale de a apăra drepturile cetăţenilor şi aşteaptă “cât mai curând” rezultatul investigaţiei
La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.
După scrutin, Teodor Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.
La două zile după turul al doilea, şi Teodor Meleşcanu a demisionat.
