fbpx

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Distorsiunile protecției sociale în România și perdanții lor: O analiză pe datele certe 2004-2012

de Marin Pana 21.7.2014

Cheltuielile privind protecția socială (inclusiv costurile administrative ale schemelor de protecție socială).  au scăzut în anul 2012 la 15,6% din PIB, față de 16,3% în anul precedent, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Rezultatele au fost centralizate recent și calculate pe baza valorii semidefinitive a PIB.

De reținut, veniturile încasate de stat cu destinația de protecție socială au însumat 92.911,33 milioane lei ( +4,7% mai mult decât în anul precedent) și au reprezentat 15,8% din PIB, ceea ce a însemnat o diminuare de numai o zecime de punct procentual. Cu alte cuvinte, anul 2012 a marcat inversarea ”scorului” între venituri de protecție socială și cheltuieli de la 15,9% – 16,3% în 2011 la 15,8% – 15,6%.

Așadar, statul român Nu a cheltuit 1.352,63 milioane lei sau aproximativ un procent și jumătate din suma strânsă pentru protecție socială după ce anterior completase sumele necesare din alte surse. Pentru prestații sociale, cheltuielile au reprezentat 15,4% din PIB, fiind și ele în scădere cu 0,7% față de anul precedent.

După ce au păstrat un nivel relativ stabil la circa 13% din PIB în intervalul 2004 – 2007, stimulate de măsurile luate la finele lui 2008 cheltuielile cu prestațiile sociale au urcat la 14% pentru a atinge un maxim de 17,4% din PIB în anul 2010 ca urmare a păstrării obligațiilor exagerate de plată a pensiilor. După care a început să revină spre valorile de dinaintea crizei dar pe o altă structură.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Familiile tinere cu copii – perdanții distribuirii

Interesant este că diminuarea de 1,3% dintre 2011 și 2010 corespunde aproape exact cu efectul ce ar fi rezultat din diminuarea pensiilor cu 15%, asumată de guvern și respinsă de Curtea Constituțională. În schimb, după saltul de aproape cinci punte procentuale din 2008, ponderea pensiilor a urcat în 2011 cu alte procente, până la peste 49% din totalul  sumelor cheltuite pentru prestații sociale.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Nu am făcut referire la mărimea absolută a sumelor, care au crescut de la an la an în termeni nominali, cu excepția aceluiași an 2011. Altfel spus, am prezentat cât din banii disponibili s-au dus pentru ce anume, adică prioritățile asumate de guvernanți în politica socială.

  • , Șocul financiar din 2011 și cel de ansamblu pentru intervalul 2008 – 2012 a fost preluat de familiile cu copii, de șomeri, de cei afectați de excluziune socială și de persoanele aflate în stare de invaliditate.
    La care s-a adăugat starea de sănătate a populației, sector în mare suferință în intervalul 2008 – 2011 și ajustat de-abia în 2012, atenție!, la insistențele instituțiilor internaționale FMI și Banca Mondială
    .
    (Citiți și: ”De ce România NU e stat asistenţial. De ce România e stat populist. Comparaţia cu Europa socială”)
  • , Cea mai afectată categorie au fost copiii și familiile tinere cu venituri reduse, a căror importanță pentru politica socială s-a redus continuu din 2006 încoace, de la un maxim de 14,1% din banii total alocați până la doar 8,6%.
    Nu întâmplător, numărul nou-născuților a scăzut în 2013 la mai puțin de 180.000, atingând cea mai redusă valoare de după al doilea război mondial. Astfel, ne-am trezit cu un spor natural negativ de peste 70.000 de persoane și, în premieră, populația rezidentă a scăzut sub pragul psihologic de 20 milioane locuitori ( mai precis 19 942 642 persoane la 1 ianuarie 2014, număr oficial furnizat de INS).
    De la celebrul ”mai bine să moară zece mii”, care a indignat votanții la finele deceniului trecut, politica socială a trecut spre discretul ”mai bine să nu se nască zece mii”. Care nu a indignat pe nimeni, deoarece nu afectat presant persoanele deja născute și cu drept de vot.
    Doar națiunea, concept suficient de abstract, și sistemul de pensii pe termen lung, concept limitat la dezbateri de talk-show.
    (Citiți și: ”Politici de creștere demografică: Cum a balansat natalitatea către femeile salariate și instruite. România și politicile familiale europene”)
  • , Partea din cheltuielile cu prestațiile sociale care revine șomerilor a scăzut și ea rapid, de la un maxim de 3,2% în 2010 la doar 1,1% în 2012. Ceea ce a valorizat locul de muncă și a închis gura celor care revendică salarii mai mari.
    Și ceea ce explică decalajul salarial de 13 ani între noi și Polonia la un decalaj de PIB acoperibil în șapte ani – potrivit unei analize recente a BCR.
  • , Cât despre sumele cu bătaie lungă alocate pentru excluziune socială (cu efecte multiplicatoare în diminuarea altor cheltuieli, de la alt gen de prestații sociale și până la finanțări de procese penale) acestea s-au micșorat de la 3,3% în 2007 la 1,2% în 2012, după o tentativă timidă de revenire în 2010.

Poate că ar fi timpul să trecem la o discuție serioasă a priorităților în materie de prestații sociale, înainte să simțim rezultatele lor inevitabile pe pielea noastră: ele se vor deconta cu siguranță.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.7.2014

Un raspuns

  1. Cetatean european
    21.7.2014, 8:10 pm

    Tot vorbim de decalajul salarial fata de altii. De decalajul in productivitatea muncii nu vorbeste nimeni. Cine da salarii mari, avand productivitate mica, pierde din competitivitate si va fi nevoit in curand sa inchida. La nivel national, decalajul intre salarii mari si competivitate mica va determina falimentul national.

Lăsați un comentariu


Europa

Ucraina / Tentativă de asasinat comisă asupra lui Serhiy Șefir, consilier al președintelui Zelenski

Razvan Diaconu

Mașina principalului consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a fost miercuri ținta unui atac cu focuri de armă, anunță Reuters. Oficialii ucraineni spun că a… Mai mult

Stiri

După 30 de ani: A fost instalată prima platformă de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Black Sea Oil & Gas (BSOG) și partenerii săi concesionari ai perimetrului de gaze naturale Midia din zona românească a Mării Negre au anunțat finalizarea… Mai mult

Stiri

2 angajați ai Primăriei Drobeta Turnu-Severin, suspectați că au falsificat certificate de vaccinare pentru 96 de persoane

Vladimir Ionescu

IPJ Mehedinți a efectuat 64 de percheziții, miercuri dimineață, în județele Mehedinți, Dolj și Caraș-Severin, la persoane suspectate că au falsificat certificate de vaccinare. Conform… Mai mult

Stiri

Cele 4 reguli principale de sănătate financiară – studiu BCR

Adrian N Ionescu

Lipsa sfaturilor financiare specializate îi expune pe români la riscul de a face alegeri  greșite. Doar 24% dintre români solicită consultanță financiară specializată. Jumătate preferă… Mai mult

Stiri

Bucureștiul a intrat în scenariul roșu – certificatul verde devine obligatoriu pentru acces în anumite spații

Vladimir Ionescu

Bucureștiul  intră în scenariul roșu, după ce rata de infectare a urcat miercuri la 3,3 de cazuri de Covid-19 la 1.000 locuitori. Din acest moment,… Mai mult

Europa

Agenţia Internaţională de Energie cere Rusiei să dovedească că este furnizor de încredere de gaze

Adrian N Ionescu

În situația actuală a scumpirii gazelor naturale, Rusia poate dovedi că este un furnizor de încredere pentru Europa, dacă va livra  acesteia cantități mai mari… Mai mult

Europa

Lituania recomandă cetățenilor să arunce telefoanele chinezești – au încorporate funcții de detectare, trimit la terți date criptate

Iulian Soare

Ministrul lituanian al apărării a recomandat populației să evite să mai cumpere telefoane mobile chinezești și i-a sfătuit pe cei care folosesc acest tip de… Mai mult