Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Cronicile

Distorsiunile protecției sociale în România și perdanții lor: O analiză pe datele certe 2004-2012

de Marin Pana 21.7.2014

Cheltuielile privind protecția socială (inclusiv costurile administrative ale schemelor de protecție socială).  au scăzut în anul 2012 la 15,6% din PIB, față de 16,3% în anul precedent, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Rezultatele au fost centralizate recent și calculate pe baza valorii semidefinitive a PIB.

De reținut, veniturile încasate de stat cu destinația de protecție socială au însumat 92.911,33 milioane lei ( +4,7% mai mult decât în anul precedent) și au reprezentat 15,8% din PIB, ceea ce a însemnat o diminuare de numai o zecime de punct procentual. Cu alte cuvinte, anul 2012 a marcat inversarea ”scorului” între venituri de protecție socială și cheltuieli de la 15,9% – 16,3% în 2011 la 15,8% – 15,6%.

Așadar, statul român Nu a cheltuit 1.352,63 milioane lei sau aproximativ un procent și jumătate din suma strânsă pentru protecție socială după ce anterior completase sumele necesare din alte surse. Pentru prestații sociale, cheltuielile au reprezentat 15,4% din PIB, fiind și ele în scădere cu 0,7% față de anul precedent.

După ce au păstrat un nivel relativ stabil la circa 13% din PIB în intervalul 2004 – 2007, stimulate de măsurile luate la finele lui 2008 cheltuielile cu prestațiile sociale au urcat la 14% pentru a atinge un maxim de 17,4% din PIB în anul 2010 ca urmare a păstrării obligațiilor exagerate de plată a pensiilor. După care a început să revină spre valorile de dinaintea crizei dar pe o altă structură.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Familiile tinere cu copii – perdanții distribuirii

Interesant este că diminuarea de 1,3% dintre 2011 și 2010 corespunde aproape exact cu efectul ce ar fi rezultat din diminuarea pensiilor cu 15%, asumată de guvern și respinsă de Curtea Constituțională. În schimb, după saltul de aproape cinci punte procentuale din 2008, ponderea pensiilor a urcat în 2011 cu alte procente, până la peste 49% din totalul  sumelor cheltuite pentru prestații sociale.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Nu am făcut referire la mărimea absolută a sumelor, care au crescut de la an la an în termeni nominali, cu excepția aceluiași an 2011. Altfel spus, am prezentat cât din banii disponibili s-au dus pentru ce anume, adică prioritățile asumate de guvernanți în politica socială.

  • , Șocul financiar din 2011 și cel de ansamblu pentru intervalul 2008 – 2012 a fost preluat de familiile cu copii, de șomeri, de cei afectați de excluziune socială și de persoanele aflate în stare de invaliditate.
    La care s-a adăugat starea de sănătate a populației, sector în mare suferință în intervalul 2008 – 2011 și ajustat de-abia în 2012, atenție!, la insistențele instituțiilor internaționale FMI și Banca Mondială
    .
    (Citiți și: ”De ce România NU e stat asistenţial. De ce România e stat populist. Comparaţia cu Europa socială”)
  • , Cea mai afectată categorie au fost copiii și familiile tinere cu venituri reduse, a căror importanță pentru politica socială s-a redus continuu din 2006 încoace, de la un maxim de 14,1% din banii total alocați până la doar 8,6%.
    Nu întâmplător, numărul nou-născuților a scăzut în 2013 la mai puțin de 180.000, atingând cea mai redusă valoare de după al doilea război mondial. Astfel, ne-am trezit cu un spor natural negativ de peste 70.000 de persoane și, în premieră, populația rezidentă a scăzut sub pragul psihologic de 20 milioane locuitori ( mai precis 19 942 642 persoane la 1 ianuarie 2014, număr oficial furnizat de INS).
    De la celebrul ”mai bine să moară zece mii”, care a indignat votanții la finele deceniului trecut, politica socială a trecut spre discretul ”mai bine să nu se nască zece mii”. Care nu a indignat pe nimeni, deoarece nu afectat presant persoanele deja născute și cu drept de vot.
    Doar națiunea, concept suficient de abstract, și sistemul de pensii pe termen lung, concept limitat la dezbateri de talk-show.
    (Citiți și: ”Politici de creștere demografică: Cum a balansat natalitatea către femeile salariate și instruite. România și politicile familiale europene”)
  • , Partea din cheltuielile cu prestațiile sociale care revine șomerilor a scăzut și ea rapid, de la un maxim de 3,2% în 2010 la doar 1,1% în 2012. Ceea ce a valorizat locul de muncă și a închis gura celor care revendică salarii mai mari.
    Și ceea ce explică decalajul salarial de 13 ani între noi și Polonia la un decalaj de PIB acoperibil în șapte ani – potrivit unei analize recente a BCR.
  • , Cât despre sumele cu bătaie lungă alocate pentru excluziune socială (cu efecte multiplicatoare în diminuarea altor cheltuieli, de la alt gen de prestații sociale și până la finanțări de procese penale) acestea s-au micșorat de la 3,3% în 2007 la 1,2% în 2012, după o tentativă timidă de revenire în 2010.

Poate că ar fi timpul să trecem la o discuție serioasă a priorităților în materie de prestații sociale, înainte să simțim rezultatele lor inevitabile pe pielea noastră: ele se vor deconta cu siguranță.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.7.2014

Un raspuns

  1. Cetatean european
    21.7.2014, 8:10 pm

    Tot vorbim de decalajul salarial fata de altii. De decalajul in productivitatea muncii nu vorbeste nimeni. Cine da salarii mari, avand productivitate mica, pierde din competitivitate si va fi nevoit in curand sa inchida. La nivel national, decalajul intre salarii mari si competivitate mica va determina falimentul national.

Lăsați un comentariu


Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult

Europa

UE nu acceptă refacerea G8 cu Rusia înainte de rezolvarea conflictului ruso-ucrainean

Iulian Soare

Uniunea Europeană se opune invitării necondiționate a Rusiei de a se alătura, din nou, statelor membre G7, a precizat joi un înalt oficial european citat… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, trimis din nou în judecată pentru taxa de protecție ce ar fi fost primită de la Radu Nemeș

Vladimir Ionescu

DNA i-a trimis joi în judecată pe Sorin Blejnar și pe soția acestuia, într-un dosar în care cei doi și câțiva subordonați ai fostului șef… Mai mult

Europa

Kristalina Georgieva va deveni directorul general al FMI, criteriul limitei de vârstă va fi eliminat

Adrian N Ionescu

Fondul Monetar Internaţional este pe cale să elimine ultimul obstacol care stătea în calea nominalizării candidatului european, Kristalina Georgieva (foto), pentru postul de director general.… Mai mult

Stiri

De ce vrea Donald Trump să cumpere Groenlanda – o tranzacție evaluată, teoretic, la 1,1 triloane dolari

Iulian Soare

Ideea ca Administrația americană să cumpere Groenlanda a fost intens discutată în Biroul Oval al Casei Albe – o demonstrează reacțiile președintelui Trump la informațiile… Mai mult

Stiri

Brazilia / Numărul incendiilor din pădurea amazoniană a crescut cu 83%, față de 2018. În iulie au dispărut 2250 km pătrați de pădure tropicală

Iulian Soare

Numărul incendiilor de pădure în Brazilia a crescut cu 83% față de anul trecut, până la 72.000 incendii. Specialiștii spun că defrișările şi seceta sunt… Mai mult

Europa

Angela Merkel către Boris Johnson: Dacă în 30 de zile prezentați alternativa pentru backstop, poate mai discutăm

Iulian Soare

Angela Merkel i-a spus miercuri lui Boris Johnson că ”există posibilitatea”  rezolvării problemei graniței irlandeze astfel încât să fie evitat un Brexit fără acord, însă… Mai mult