fbpx

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

Distorsiunile protecției sociale în România și perdanții lor: O analiză pe datele certe 2004-2012

de Marin Pana 21.7.2014

Cheltuielile privind protecția socială (inclusiv costurile administrative ale schemelor de protecție socială).  au scăzut în anul 2012 la 15,6% din PIB, față de 16,3% în anul precedent, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Rezultatele au fost centralizate recent și calculate pe baza valorii semidefinitive a PIB.

De reținut, veniturile încasate de stat cu destinația de protecție socială au însumat 92.911,33 milioane lei ( +4,7% mai mult decât în anul precedent) și au reprezentat 15,8% din PIB, ceea ce a însemnat o diminuare de numai o zecime de punct procentual. Cu alte cuvinte, anul 2012 a marcat inversarea ”scorului” între venituri de protecție socială și cheltuieli de la 15,9% – 16,3% în 2011 la 15,8% – 15,6%.

Așadar, statul român Nu a cheltuit 1.352,63 milioane lei sau aproximativ un procent și jumătate din suma strânsă pentru protecție socială după ce anterior completase sumele necesare din alte surse. Pentru prestații sociale, cheltuielile au reprezentat 15,4% din PIB, fiind și ele în scădere cu 0,7% față de anul precedent.

După ce au păstrat un nivel relativ stabil la circa 13% din PIB în intervalul 2004 – 2007, stimulate de măsurile luate la finele lui 2008 cheltuielile cu prestațiile sociale au urcat la 14% pentru a atinge un maxim de 17,4% din PIB în anul 2010 ca urmare a păstrării obligațiilor exagerate de plată a pensiilor. După care a început să revină spre valorile de dinaintea crizei dar pe o altă structură.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Familiile tinere cu copii – perdanții distribuirii

Interesant este că diminuarea de 1,3% dintre 2011 și 2010 corespunde aproape exact cu efectul ce ar fi rezultat din diminuarea pensiilor cu 15%, asumată de guvern și respinsă de Curtea Constituțională. În schimb, după saltul de aproape cinci punte procentuale din 2008, ponderea pensiilor a urcat în 2011 cu alte procente, până la peste 49% din totalul  sumelor cheltuite pentru prestații sociale.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Nu am făcut referire la mărimea absolută a sumelor, care au crescut de la an la an în termeni nominali, cu excepția aceluiași an 2011. Altfel spus, am prezentat cât din banii disponibili s-au dus pentru ce anume, adică prioritățile asumate de guvernanți în politica socială.

  • , Șocul financiar din 2011 și cel de ansamblu pentru intervalul 2008 – 2012 a fost preluat de familiile cu copii, de șomeri, de cei afectați de excluziune socială și de persoanele aflate în stare de invaliditate.
    La care s-a adăugat starea de sănătate a populației, sector în mare suferință în intervalul 2008 – 2011 și ajustat de-abia în 2012, atenție!, la insistențele instituțiilor internaționale FMI și Banca Mondială
    .
    (Citiți și: ”De ce România NU e stat asistenţial. De ce România e stat populist. Comparaţia cu Europa socială”)
  • , Cea mai afectată categorie au fost copiii și familiile tinere cu venituri reduse, a căror importanță pentru politica socială s-a redus continuu din 2006 încoace, de la un maxim de 14,1% din banii total alocați până la doar 8,6%.
    Nu întâmplător, numărul nou-născuților a scăzut în 2013 la mai puțin de 180.000, atingând cea mai redusă valoare de după al doilea război mondial. Astfel, ne-am trezit cu un spor natural negativ de peste 70.000 de persoane și, în premieră, populația rezidentă a scăzut sub pragul psihologic de 20 milioane locuitori ( mai precis 19 942 642 persoane la 1 ianuarie 2014, număr oficial furnizat de INS).
    De la celebrul ”mai bine să moară zece mii”, care a indignat votanții la finele deceniului trecut, politica socială a trecut spre discretul ”mai bine să nu se nască zece mii”. Care nu a indignat pe nimeni, deoarece nu afectat presant persoanele deja născute și cu drept de vot.
    Doar națiunea, concept suficient de abstract, și sistemul de pensii pe termen lung, concept limitat la dezbateri de talk-show.
    (Citiți și: ”Politici de creștere demografică: Cum a balansat natalitatea către femeile salariate și instruite. România și politicile familiale europene”)
  • , Partea din cheltuielile cu prestațiile sociale care revine șomerilor a scăzut și ea rapid, de la un maxim de 3,2% în 2010 la doar 1,1% în 2012. Ceea ce a valorizat locul de muncă și a închis gura celor care revendică salarii mai mari.
    Și ceea ce explică decalajul salarial de 13 ani între noi și Polonia la un decalaj de PIB acoperibil în șapte ani – potrivit unei analize recente a BCR.
  • , Cât despre sumele cu bătaie lungă alocate pentru excluziune socială (cu efecte multiplicatoare în diminuarea altor cheltuieli, de la alt gen de prestații sociale și până la finanțări de procese penale) acestea s-au micșorat de la 3,3% în 2007 la 1,2% în 2012, după o tentativă timidă de revenire în 2010.

Poate că ar fi timpul să trecem la o discuție serioasă a priorităților în materie de prestații sociale, înainte să simțim rezultatele lor inevitabile pe pielea noastră: ele se vor deconta cu siguranță.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.7.2014

Un raspuns

  1. Cetatean european
    21.7.2014, 8:10 pm

    Tot vorbim de decalajul salarial fata de altii. De decalajul in productivitatea muncii nu vorbeste nimeni. Cine da salarii mari, avand productivitate mica, pierde din competitivitate si va fi nevoit in curand sa inchida. La nivel national, decalajul intre salarii mari si competivitate mica va determina falimentul national.

Lăsați un comentariu


Stiri

Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath: este esențial să avem autostrăzi fizice, dar și autostrăzile digitale sunt importante

Raluca Florescu

„Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a atras 8,5 mld. euro prin a treia emisiune de obligaţiuni suverane ale UE, pentru Programul SURE

Adrian N Ionescu

A treia emisiune de obligaţiuni realizată miercuri de Comisia Europeană a fost suprasubscrisă de peste 13 ori și s-a încheiat cu atragerea unor resurse de… Mai mult

Stiri

Ionuț Țața – Rețeaua Clusterelor de IT din România: România digitală are nevoie de crearea de competențe, facilități de testare, ecosistem de inovare și acces la finanțare

Razvan Diaconu

Creșterea competențelor digitale (atât celor de bază cât și a unora specifice), facilități de testare a tehnologiilor înainte de implementarea lor, crearea unui ecosistem de… Mai mult

Europa

În sfârșit: Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria în prezidențialele SUA

Adrian N Ionescu

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat miercuri pe Joe Biden pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale americane, printr-un mesaj citat de presa de stat chineză… Mai mult

Stiri

Ionuț STANIMIR – BCR, inițiator TechNation: 5G, Inteligența Artificială, rețelele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate

Raluca Florescu

„Dacă vorbim despre state, trebuie să ne uităm nu doar la puterea economică sau politică, pentru că astăzi, 5G , Inteligența Artificială, editarea genetică, autostrăzi… Mai mult

Stiri

Licitație demarată pentru achiziționarea a 3 mil. de teste Covid rapide. Exemplul Slovaciei

Vladimir Ionescu

Rata de pozitivare a testelor Covid-19 a crescut, ceea ce arată că acum pandemia se răspândește, a declarat miercuri seara președintele Klaus Iohannis. Există speranța… Mai mult

Stiri

Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO: Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un curs de securitate cibernetică

Raluca Florescu

„În cazul incidentelor de securitate cibernetică, principala victimă e utilizatorul obișnuit, nu persoane specializate în IT, ci oameni simpli, care se folosesc de tehnologie în… Mai mult