Disputele din spatele Legii sănătăţii: Contribuţia la sănătate, colectată de la mai mulţi, pachetele de bază – în funcţie de contribuţie

Dezbaterea pe marginea viitoarei legi pentru organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate, elaborate la Cotroceni, ridică problema lărgirii bazei de aplicare a contribuţiilor la asigurările sociale de stat.

Proiectul a fost discutat marţi de grupurile parlamentare ale Coaliţiei, după ce luni fusese dezbătut şi în coaliţia de guvernare, surse participante la discuţii declarând pentru cursdeguvernare.ro că o variantă de lucru este şi extinderea contribuţiei de 5,5%, plătită de salariaţi şi unii pensionari, la categorii care acum nu o plătesc.

Primii vizaţi sunt beneficiarii de ajutoare sociale, a precizat un oficial din Ministerul Sănătăţii.

”Pensionarii unii plătesc şi acum, în schimb nu se încasează de la Asociaţia Pensionarilor, care, conform legii, trebuie să plătească. Nu se încasează nimic de la cei care primesc ajutoare sociale. Cam aici s-ar mai umbla”, a spus acesta.

În prezent, pensiilor sub 740 de lei nu li se aplică 5,5% contribuţie la asigurările sociale.

De asemenea, beneficiază de asigurare de sănătate fără plata contribuţiei:

• Persoanele pana la varsta de 18 ani, eleviicu vârste între 18 şi 26 de ani (inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni), ucenicii sau studenţii, dacă nu au venituri din muncă.
• Tinerii până la 26 de ani care provin din sistemul de case de copii şi nu realizează venituri din muncă sau nu primesc venitul minim garantat.
• Soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii, aflaţi în intreţinerea unei persoane asigurate;
• Persoanele cu handicap care nu au venituri din muncă, pensie sau alte surse, în afara celor în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia persoanelor cu handicap.
• Bolnavii cu boli cuprinse în programele naţionale de sănătate până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte resurse;
• Femeile însărcinate şi lăuzele, dacă au venitul sub salariul de bază minim.

O altă discuţie este legată de valoarea nominală a contribuţiei plătite de fiecare angajat. Pachetul de bază de servicii medicale este calculat la valoarea de 5,5% din salariul minim pe economie, pe lună, însă există opinii în coaliţia de guvernare ca persoanele care au salarii mai mari şi, deci, achită mai mult prin cota de 5,5%, să beneficieze de servicii mai consistente.

Această diferenţiere ar urma să se facă pe trepte de salariu şi contribuţie, potrivit unor propuneri ale unor parlamentari de la Putere.

În prezent, la Fondul naţional unic de sănătate se colectează 5,2% din fondul de salarii pentru cota datorata de angajatori, la care se adaugă cei 5,5% din veniturile totale impozabile pentru angajaţi (sau pentru celelalte categorii de persoane care au obligaţia plăţii directe a contribuţiei).

Pentru bugetarii prevăzuţi până acum în legi speciale (armată, poliţie, justiţie) statul plăteşte 5,5% din salariul minim pe economie, nivelul primei minime de asigurare.

În dezbatere, oficiali ai Ministerului Sănătăţii au reclamat gradul scăzut de colectare a accizelor pe tutun şi alcool, de către Ministerul Finanţelor, aceste fonduri fiind destinate sănătăţii.

”Trebuie văzut care sunt veniturile colectate de MFP de la viciu, tutun, alcool, pentru că alcoolismul nu a scăzut, dar contribuţia a scăzut”, au precizat surse apropiate discuţiilor.

Impactul viitoarei legi:

• Pacientul. Asiguraţii vor fi obigaţi să încheie poliţe private de asigurări de sănătate cu firme de specialitate, putând să opteze pentru diferte oferte ale asigurătorilor. Se presupune astfel că asiguratorii privaţi vor concura între ei pentru a atrage pacienţi şi vor oferi pachete de serviciu mai convenabile pentru contribuabili decât o făceau casele judeţene.
• Medicii. În prezent, medicii au salariile restricţionate conform grilelor în sistemul de stat, motiv pentru care mulţi dintre aceştia pleacă din România. Noua lege îşi propune să contracareze acest fenomen prin transformarea spitalelor în fundaţii sau chiar în societăţi comerciale care să poată negocia şi oferi liber contracte medicilor. ”Fără nicio discuţie spitalele de categoriile II-IV se pot transforma şi în SRL-uri, dar spitalele de categoria a V-a nu se pot transforma decât în fundaţii, penru că sunt spitale de tuberculoză, boli mintale”, au precizat surse apropiate dezbaterilor.
• Casele de asigurări de sănătate. Prin aplicarea viitoarei legi, în formula în care este elaborată în prezent la Cotroceni, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate va continua să existe, dar casele judeţene vor fi înlocuite de asigurători privaţi, care vor primi bani de la CNAS în funcţie de numărul de asiguraţi pe care reuşesc să-i înscrie pe liste. Casele private vor încheia apoi contracte cu spitalele. Asiguratorii privaţi vor fi obligaţi astfel să ofere contribuabililor pachete de servicii cât mai atractive şi convenabile ca preţ, pentru a-i atrage, iar pe de altă parte vor trebui să fie suficient de bune platnice către spitale, pentru a putea pătrunde în unităţi medicale atractive pentru pacienţi. Potrivit surselor consultate, asiguraţii vor trebui să se înscrie pe listele unor case private până în toamna anului 2012, motiv pentru care noul sistem nu se poate aplica mai devreme de 2013.

Guvernul ar trece legea fără dezbatere în Parlament

Guvernul ar putea să aplice și în cazul noii legi a sănătății metoda angajării răspunderii pe proiect, pentru a evita dezbaterile din Parlament.

Alternativa asumării răspunderii este ”viu discutată” şi ”posibilă”, a declarat marţi ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli (foto), după ce a discutat cu parlamentari ai Puterii.

Și liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a avansat varianta angajării răspunderii Guvernului pe legea sănătății.

”Este posibil să se adopte varianta asumării şi tocmai de aceea am avut consultări cu parlamentarii înainte de momentul deciziei”, a spus Rădulescu.

Ministrul Sănătății pregătește terenul pentru casele private: pachetul de bază ieftin

Pentru a ocupa piața, în noul sistem de sănăptate, asigurătorii privați au nevoie în prealabil de stabilirea unui pachet de bază de servicii medicale pe care ei îl vor oferi pacienților în baza contribuțiilor colectate, de câte 5,5% din salarii.

Pentru a fi profitabil pentru casele private de asigurări, pachetul de bază trebuie să fie gândit de guvernanți cât mai redus ca număr și compexitate de servicii acordate.

”În măsura în care pachetul de bază va avea anumite limitări. Pentru restul serviciilor medicale fiecare va trebui să facă o asigurare medicală suplimentară, care nu este obligatorie, este voluntară. Altă încărcătură pentru populaţie nu este. În rest, încercăm să oferim cât mai multă coerenţă în asigurarea serviciilor. Astăzi pachetul de bază este nelimitat, dacă analizaţi acest lucru. Asta înseamnă că pentru sumele pe care le plătim fiecare asigurat primim orice. Ceea ce este nerealist. Nicăieri în lume nu este aşa ceva”, a declarat ministrul Ritli.

De asemenea, el și-a fixat ca termen 15-20 decembrie 2011 realizarea listei negative de servicii medicale costisitoare, la care accesul va fi restricționat.

”Vom arăta care sunt serviciile şi medicamentele sau investigaţiile de vârf care sunt foarte costisitoare şi la care trebuie foarte bine reglementat accesul. Nu vor fi şterse de pe listă, ci vom limita accesul foarte bine indicat, structurat pe criterii profesionale şi nu empirice”, a mai spus Ritli.

Ministrul a dat exemplul RMN-urilor, care vor fi făcute gratuit doar la spitalele de urgență, la indicații medicale foarte precise.