fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Discuțiile pe taxa clawback – soluțiile și reglajele propuse de industrie

de Mariana Bechir , 25.6.2019

Taxa clawback (CB) a ajuns în primul trimestru al acestui an la 24,6% din bugetul alocat medicamentelor.

Mărimea acestui cuantum se suprapune, însă, în piață, cu politica celui mai mic preț, își amplifică, astfel, efectul și riscă să scoată de pe piața românească o nouă serie de medicamente, atât inovatoare, cât și generice.

Responsabilii cu politicile Sănătății și cei ai industriei tocmai discută pentru a găsi o soluție. Iar discuția e una lungă …

***

În perioada ianuarie 2015 – ianuarie 2019 au fost retrase de pe piață 376 de medicamente inovatoare, dintre care 202 sunt fără alternativă terapeutică, conform unei analize a Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Pentru a găsi o soluție, anul trecut s-a format grupul de lucru interministerial în care se va dezbate, împreună cu producătorii, o nouă formulă de calcul a taxei clawback.

Reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Ministerului de Finanțe, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai celor trei asociații implicate (Asociația Română a Producătorilor de Medicamente Generice, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România și ai Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România) încearcă să ajungă la un set de măsuri pe termen lung, care să ajungă la un mecanism predictibil, sustenabil și transparent pentru calcularea taxei clawback:

  • eventuala plafonare a CB
  • analizarea introducerii calculului diferențiat bazat pe delimitarea medicamentelor în grupe
  • alinierea la practica europeană
  • îmbunătățirea accesului pacienților la tratamente

Principiile de la care pornește Guvernul în negocieri au fost însă exprimate deja într-o poziție trimisă anul trecut Camerei Deputaților referitor la un proiect, ce datează din 2014, ce propune plata diferențiată pentru generice:

  • impacul bugetar pe termen mediu și lung trebuie să fie neutru
  • “să nu fie afectate veniturile colectate din taxa clawback” (care se apropie acum de 400 de milioane de lei)
  • nu există date despre volumul exact al vânzărilor de medicamente generice, așa încât nu poate fi evaluat impactul unor eventuale modificări pe acest segment
  • “politica bugetară acționează deja în marja maximă de manevră permisă de reglementările europene, respectiv cu un deficit planificat foarte aproape de limita de 3% din PIB.”

Prima corecție, în 2018

Taxa clawback a fost introdusă în 2011, adică în plină criză economică. În plus, România înregistra la vremea respectivă arierate uriașe față de furnizorii demedicamente, așa încât a fost obligată să introducă această formulă, existentă în mai multe state, prin care producătorii acoperă diferența dintre bugetul alocat pentru medicamente și consumul real.

A fost o măsură temporară, care s-a permanentizat, fără a i se aduce corecții, astfel încât valoarea suportată de producători a crescut oscilat până la niveluri la care industria a ajuns să suporte integral, în medie, costurile cu un pacient din patru – în ultimii trei ani, CB s-a dublat de la 12,4% în trimestrul al III-lea din 2015, la 24,6% în primul trimestru din acest an.

Iar estimările ARPIM avertizează că spre sfârșitul anului ar putea urca la 30%, dacă nu se schimbă mecanismul actual de calcul.

Anul trecut, pentru prima oară după 2011, bugetul trimestrial alocat medicamentelor a crescut cu 80 de milioane de lei (fără TVA), de la  1.515 milioane lei (suma constant aprobată după introducerea taxei clawback) la 1.595 milioane lei. În condițiile în care numărul pacienților a crescut permanent.

S-a acoperit astfel doar inflația cumulată din perioada septembrie 2012 – decembrie 2017.

Suma a fost calculată pentru a menține CB sub recordul înregistrat în trimestrul IV al anului 2012, când aceasta a urcat la 26,10% și s-a ajuns la mai multe acțiuni în instanță câștigate de producătorii de medicamente.

În aceste condiții, taxa a fost păstrată deocamdată sub 25%, pentru a fi suportabilă, în exprimarea autorităților.

Ordonanța din 2018 care ajustează cu inflația bugetul trimestrial alocat medicamentelor a fost nu acoperă însă creșterile de consum și nici nu permite introducerea unor medicamente inovatoare.

Diferența dintre buget și nevoile de tratament este de un miliard de lei, potrivit estimărilor ARPIM.

Discuțiile pentru un mecanism nou abia au început, iar pozițiile sunt departe de a se ajunge la o formulă acceptată de toată lumea.

Furnizorii de medicamente generice pledează pentru o formulă diferențiată de calcul a taxei în funcţie de preţul de referinţă generic, avertizând că altfel vor dispărea sute de medicamente ieftine.

Propunerea Asociației Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), față cu efectele concrete ale taxei

Pe termen scurt, în afara majorării bugetului alocat medicamentelor, de la Fondul Unic de Sănătate (unde sunt colectate contribuțiile asiguraților), ARPIM propune plafonarea CB:

  • la 9,75% în cazul medicamentelor off patent și generice
  • la 15% pentru medicamentele originale încă sub patent
  • excluderea consumului din spitale de la calcularea taxei clawback

Altfel mai avertizează producătorii, pentru pacienții români nu va putea fi asigurat nici măcar ritmul actual de introducere pe piață a unor noi molecule. Conform unui studiu ARPIM, consumul de medicamente inovatoare este cu 50% mai mic decât media europeană, în cazul bolilor cardiovasculare, diabetului și a unor forme de cancer și afecțiuni psihice. 

Iar accesul scade odată cu majorarea taxei clawback, exemplu fiind perioada 2013 – 2016:

din 156 medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), doar 20 au fost introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din România.

În aceeași perioadă, Italia a introdus la compensare 86 de medicamente, Slovenia 52, iar Bulgaria 33.

Și durata parcursă de la aprobarea unui medicament inovativ până la compensarea lui pentru pacient este cea mai mare din Europa – în medie,  este nevoie de 43 de luni (3 ani și 7 luni), de două ori mai mult decât în Bulgaria sau în Cehia. În Germania, perioada de introducere a tratamentelor noi pe lista de medicamente compensate durează mai puțin de o lună, iar în Marea Britanie, patru 4 luni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.6.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Viktor Orban, despre impozitul minim global: Toxic pentru economia Ungariei

Iulian Soare

Impozitele mai ridicate ar fi “toxice” pentru economia Ungariei orientată spre export, a afirmat vineri premierul Viktor Orban, comentând iniţiativa internaţională vizând un impozit minim… Mai mult

Europa

România și Bulgaria au primit acces la consultarea sistemul european de informații privind vizele

Iulian Soare

Comisia Europeană a decis vineri că, începând din iulie 2021, Bulgaria și România vor avea acces numai pentru citire în Sistemul de informații privind vizele,… Mai mult

Europa

AstraZeneca, obligată de instanță să livreze către UE dozele de vaccin anti-Covid asumate prin contract

Iulian Soare

Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a decis vineri că AstraZeneca este obligată să livreze 50 milioane de doze ale vaccinului său anti-Covid către cele… Mai mult

Stiri

Bogdan Chiriţoiu a primit al treilea mandat de preşedinte la Consiliului Concurenţei

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Bogdan Chiriţoiu în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenței, anunță Administrația Prezidențială. Este al treilea… Mai mult

Stiri

Noi titluri de stat pentru populație din seria exclusivistă Fidelis

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) lansează două noi emisiuni de titluri de stat pentru populație, din seria exclusivistă Fidelis, cu subscrieri minime de 5.000 de lei, respectiv… Mai mult

Stiri

VIDEO Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți

Redacţia

 Lipsa competențelor digitale în administrația centrală și a funcționarilor pregătiți poate comprimite e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți,… Mai mult

Stiri

AHK România are un nou președinte – Andreas Lier, CEO BASF România

Vladimir Ionescu

Andreas Lier (foto), CEO BASF Romania, a fost ales de către Consiliul Director al AHK România în fruntea Camerei de Comerț germano-române, cea mai mare… Mai mult