fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Discuțiile pe taxa clawback – soluțiile și reglajele propuse de industrie

de Mariana Bechir , 25.6.2019

Taxa clawback (CB) a ajuns în primul trimestru al acestui an la 24,6% din bugetul alocat medicamentelor.

Mărimea acestui cuantum se suprapune, însă, în piață, cu politica celui mai mic preț, își amplifică, astfel, efectul și riscă să scoată de pe piața românească o nouă serie de medicamente, atât inovatoare, cât și generice.

Responsabilii cu politicile Sănătății și cei ai industriei tocmai discută pentru a găsi o soluție. Iar discuția e una lungă …

***

În perioada ianuarie 2015 – ianuarie 2019 au fost retrase de pe piață 376 de medicamente inovatoare, dintre care 202 sunt fără alternativă terapeutică, conform unei analize a Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Pentru a găsi o soluție, anul trecut s-a format grupul de lucru interministerial în care se va dezbate, împreună cu producătorii, o nouă formulă de calcul a taxei clawback.

Reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Ministerului de Finanțe, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai celor trei asociații implicate (Asociația Română a Producătorilor de Medicamente Generice, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România și ai Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România) încearcă să ajungă la un set de măsuri pe termen lung, care să ajungă la un mecanism predictibil, sustenabil și transparent pentru calcularea taxei clawback:

  • eventuala plafonare a CB
  • analizarea introducerii calculului diferențiat bazat pe delimitarea medicamentelor în grupe
  • alinierea la practica europeană
  • îmbunătățirea accesului pacienților la tratamente

Principiile de la care pornește Guvernul în negocieri au fost însă exprimate deja într-o poziție trimisă anul trecut Camerei Deputaților referitor la un proiect, ce datează din 2014, ce propune plata diferențiată pentru generice:

  • impacul bugetar pe termen mediu și lung trebuie să fie neutru
  • “să nu fie afectate veniturile colectate din taxa clawback” (care se apropie acum de 400 de milioane de lei)
  • nu există date despre volumul exact al vânzărilor de medicamente generice, așa încât nu poate fi evaluat impactul unor eventuale modificări pe acest segment
  • “politica bugetară acționează deja în marja maximă de manevră permisă de reglementările europene, respectiv cu un deficit planificat foarte aproape de limita de 3% din PIB.”

Prima corecție, în 2018

Taxa clawback a fost introdusă în 2011, adică în plină criză economică. În plus, România înregistra la vremea respectivă arierate uriașe față de furnizorii demedicamente, așa încât a fost obligată să introducă această formulă, existentă în mai multe state, prin care producătorii acoperă diferența dintre bugetul alocat pentru medicamente și consumul real.

A fost o măsură temporară, care s-a permanentizat, fără a i se aduce corecții, astfel încât valoarea suportată de producători a crescut oscilat până la niveluri la care industria a ajuns să suporte integral, în medie, costurile cu un pacient din patru – în ultimii trei ani, CB s-a dublat de la 12,4% în trimestrul al III-lea din 2015, la 24,6% în primul trimestru din acest an.

Iar estimările ARPIM avertizează că spre sfârșitul anului ar putea urca la 30%, dacă nu se schimbă mecanismul actual de calcul.

Anul trecut, pentru prima oară după 2011, bugetul trimestrial alocat medicamentelor a crescut cu 80 de milioane de lei (fără TVA), de la  1.515 milioane lei (suma constant aprobată după introducerea taxei clawback) la 1.595 milioane lei. În condițiile în care numărul pacienților a crescut permanent.

S-a acoperit astfel doar inflația cumulată din perioada septembrie 2012 – decembrie 2017.

Suma a fost calculată pentru a menține CB sub recordul înregistrat în trimestrul IV al anului 2012, când aceasta a urcat la 26,10% și s-a ajuns la mai multe acțiuni în instanță câștigate de producătorii de medicamente.

În aceste condiții, taxa a fost păstrată deocamdată sub 25%, pentru a fi suportabilă, în exprimarea autorităților.

Ordonanța din 2018 care ajustează cu inflația bugetul trimestrial alocat medicamentelor a fost nu acoperă însă creșterile de consum și nici nu permite introducerea unor medicamente inovatoare.

Diferența dintre buget și nevoile de tratament este de un miliard de lei, potrivit estimărilor ARPIM.

Discuțiile pentru un mecanism nou abia au început, iar pozițiile sunt departe de a se ajunge la o formulă acceptată de toată lumea.

Furnizorii de medicamente generice pledează pentru o formulă diferențiată de calcul a taxei în funcţie de preţul de referinţă generic, avertizând că altfel vor dispărea sute de medicamente ieftine.

Propunerea Asociației Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), față cu efectele concrete ale taxei

Pe termen scurt, în afara majorării bugetului alocat medicamentelor, de la Fondul Unic de Sănătate (unde sunt colectate contribuțiile asiguraților), ARPIM propune plafonarea CB:

  • la 9,75% în cazul medicamentelor off patent și generice
  • la 15% pentru medicamentele originale încă sub patent
  • excluderea consumului din spitale de la calcularea taxei clawback

Altfel mai avertizează producătorii, pentru pacienții români nu va putea fi asigurat nici măcar ritmul actual de introducere pe piață a unor noi molecule. Conform unui studiu ARPIM, consumul de medicamente inovatoare este cu 50% mai mic decât media europeană, în cazul bolilor cardiovasculare, diabetului și a unor forme de cancer și afecțiuni psihice. 

Iar accesul scade odată cu majorarea taxei clawback, exemplu fiind perioada 2013 – 2016:

din 156 medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), doar 20 au fost introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din România.

În aceeași perioadă, Italia a introdus la compensare 86 de medicamente, Slovenia 52, iar Bulgaria 33.

Și durata parcursă de la aprobarea unui medicament inovativ până la compensarea lui pentru pacient este cea mai mare din Europa – în medie,  este nevoie de 43 de luni (3 ani și 7 luni), de două ori mai mult decât în Bulgaria sau în Cehia. În Germania, perioada de introducere a tratamentelor noi pe lista de medicamente compensate durează mai puțin de o lună, iar în Marea Britanie, patru 4 luni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

698 de cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore – sâmbătă, 11 iulie, un nou record de la debutul pandemiei

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 698 de cazuri noi de COVID-19 în România, a anunțat sâmbătă Grupul de Comunicare strategică. Este cea… Mai mult

Stiri

Donald Trump a comutat pedeapsa cu închisoarea aplicată fostului său colaborator Roger Stone

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, i-a comutat pedeapsa cu închisoarea prietenului său Roger Stone (foto), condamnat în februarie la 40 de luni de închisoare în cadrul… Mai mult

Europa

Tesla planifică 10.500 de angajări pentru viitoarea fabrică din Germania

Iulian Soare

Producătorul american Tesla se așteaptă să angajeze 10.500 de oameni care să lucreze în prima fabrică din Europa, care se află în construcție în apropiere… Mai mult

Stiri

Senatul a amânat votul pe proiectul legii privind carantina. Ludovic Orban: Sunt la capătul răbdării

Vladimir Ionescu

Senatorii au decis sâmbătă să amâne până luni lucrările comisiei care discută proiectul legii carantinei și izolării în ciuda faptului că procedura acceptată pentru dezbatere… Mai mult

Europa

Bulgaria și Croația au fost acceptate în ERM 2, anticamera zonei euro

Iulian Soare

Bulgaria și Croația au fost primite în anticamera zonei euro. Banca Centrală Europeană a anunțat că cele două țări candidate au fost acceptate în Mecanismul… Mai mult

Stiri

Alina Bica și Ioan Bene, reținuți de poliție în Italia

Vladimir Ionescu

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, urmărită internațional cu mandat european pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, și Ioan Bene, de asemenea condamnat în România și… Mai mult

Stiri

Provocare Turcia-Occident: Ankara a anulat statutul de muzeu al Sf. Sofia – Erdogan anunță transformarea în moschee

Razvan Diaconu

Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a decis vineri anularea decretului din 1934 care a acordat celebrei catedrale Sfânta Sofia din Istambul (devenită moschee… Mai mult