Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Discuțiile pe taxa clawback – soluțiile și reglajele propuse de industrie

de Mariana Bechir , 25.6.2019

Taxa clawback (CB) a ajuns în primul trimestru al acestui an la 24,6% din bugetul alocat medicamentelor.

Mărimea acestui cuantum se suprapune, însă, în piață, cu politica celui mai mic preț, își amplifică, astfel, efectul și riscă să scoată de pe piața românească o nouă serie de medicamente, atât inovatoare, cât și generice.

Responsabilii cu politicile Sănătății și cei ai industriei tocmai discută pentru a găsi o soluție. Iar discuția e una lungă …

***

În perioada ianuarie 2015 – ianuarie 2019 au fost retrase de pe piață 376 de medicamente inovatoare, dintre care 202 sunt fără alternativă terapeutică, conform unei analize a Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Pentru a găsi o soluție, anul trecut s-a format grupul de lucru interministerial în care se va dezbate, împreună cu producătorii, o nouă formulă de calcul a taxei clawback.

Reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Ministerului de Finanțe, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai celor trei asociații implicate (Asociația Română a Producătorilor de Medicamente Generice, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România și ai Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România) încearcă să ajungă la un set de măsuri pe termen lung, care să ajungă la un mecanism predictibil, sustenabil și transparent pentru calcularea taxei clawback:

  • eventuala plafonare a CB
  • analizarea introducerii calculului diferențiat bazat pe delimitarea medicamentelor în grupe
  • alinierea la practica europeană
  • îmbunătățirea accesului pacienților la tratamente

Principiile de la care pornește Guvernul în negocieri au fost însă exprimate deja într-o poziție trimisă anul trecut Camerei Deputaților referitor la un proiect, ce datează din 2014, ce propune plata diferențiată pentru generice:

  • impacul bugetar pe termen mediu și lung trebuie să fie neutru
  • “să nu fie afectate veniturile colectate din taxa clawback” (care se apropie acum de 400 de milioane de lei)
  • nu există date despre volumul exact al vânzărilor de medicamente generice, așa încât nu poate fi evaluat impactul unor eventuale modificări pe acest segment
  • “politica bugetară acționează deja în marja maximă de manevră permisă de reglementările europene, respectiv cu un deficit planificat foarte aproape de limita de 3% din PIB.”

Prima corecție, în 2018

Taxa clawback a fost introdusă în 2011, adică în plină criză economică. În plus, România înregistra la vremea respectivă arierate uriașe față de furnizorii demedicamente, așa încât a fost obligată să introducă această formulă, existentă în mai multe state, prin care producătorii acoperă diferența dintre bugetul alocat pentru medicamente și consumul real.

A fost o măsură temporară, care s-a permanentizat, fără a i se aduce corecții, astfel încât valoarea suportată de producători a crescut oscilat până la niveluri la care industria a ajuns să suporte integral, în medie, costurile cu un pacient din patru – în ultimii trei ani, CB s-a dublat de la 12,4% în trimestrul al III-lea din 2015, la 24,6% în primul trimestru din acest an.

Iar estimările ARPIM avertizează că spre sfârșitul anului ar putea urca la 30%, dacă nu se schimbă mecanismul actual de calcul.

Anul trecut, pentru prima oară după 2011, bugetul trimestrial alocat medicamentelor a crescut cu 80 de milioane de lei (fără TVA), de la  1.515 milioane lei (suma constant aprobată după introducerea taxei clawback) la 1.595 milioane lei. În condițiile în care numărul pacienților a crescut permanent.

S-a acoperit astfel doar inflația cumulată din perioada septembrie 2012 – decembrie 2017.

Suma a fost calculată pentru a menține CB sub recordul înregistrat în trimestrul IV al anului 2012, când aceasta a urcat la 26,10% și s-a ajuns la mai multe acțiuni în instanță câștigate de producătorii de medicamente.

În aceste condiții, taxa a fost păstrată deocamdată sub 25%, pentru a fi suportabilă, în exprimarea autorităților.

Ordonanța din 2018 care ajustează cu inflația bugetul trimestrial alocat medicamentelor a fost nu acoperă însă creșterile de consum și nici nu permite introducerea unor medicamente inovatoare.

Diferența dintre buget și nevoile de tratament este de un miliard de lei, potrivit estimărilor ARPIM.

Discuțiile pentru un mecanism nou abia au început, iar pozițiile sunt departe de a se ajunge la o formulă acceptată de toată lumea.

Furnizorii de medicamente generice pledează pentru o formulă diferențiată de calcul a taxei în funcţie de preţul de referinţă generic, avertizând că altfel vor dispărea sute de medicamente ieftine.

Propunerea Asociației Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), față cu efectele concrete ale taxei

Pe termen scurt, în afara majorării bugetului alocat medicamentelor, de la Fondul Unic de Sănătate (unde sunt colectate contribuțiile asiguraților), ARPIM propune plafonarea CB:

  • la 9,75% în cazul medicamentelor off patent și generice
  • la 15% pentru medicamentele originale încă sub patent
  • excluderea consumului din spitale de la calcularea taxei clawback

Altfel mai avertizează producătorii, pentru pacienții români nu va putea fi asigurat nici măcar ritmul actual de introducere pe piață a unor noi molecule. Conform unui studiu ARPIM, consumul de medicamente inovatoare este cu 50% mai mic decât media europeană, în cazul bolilor cardiovasculare, diabetului și a unor forme de cancer și afecțiuni psihice. 

Iar accesul scade odată cu majorarea taxei clawback, exemplu fiind perioada 2013 – 2016:

din 156 medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), doar 20 au fost introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din România.

În aceeași perioadă, Italia a introdus la compensare 86 de medicamente, Slovenia 52, iar Bulgaria 33.

Și durata parcursă de la aprobarea unui medicament inovativ până la compensarea lui pentru pacient este cea mai mare din Europa – în medie,  este nevoie de 43 de luni (3 ani și 7 luni), de două ori mai mult decât în Bulgaria sau în Cehia. În Germania, perioada de introducere a tratamentelor noi pe lista de medicamente compensate durează mai puțin de o lună, iar în Marea Britanie, patru 4 luni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Convenție Națională PLUS/ Dacian Cioloş, validat preşedinte cu majoritate de voturi

Vladimir Ionescu

UPDATE 18:00 Dacian Cioloş a fost validat, sâmbătă, la Convenţia Naţională a PLUS, cu majoritate de voturi, în funcţia de preşedinte al partidului. Informaţia de bază:… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult

Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult