INS a anunțat un rezultat de -4,5% al PIB pe S1 2020, deși a recalculat în jos rezultatul pe T2 cu circa 1,1 miliarde lei.
Reamintim că estimarea–semnal de -4,7% pentru dinamica PIB fusese deja ajustată la -4,6% în varianta provizorie 1. Valoarea PIB pe S1 2020 a fost recalculată la aproximativ 439,1 miliarde lei.
Scăderea din T2 2020 s-a diminuat ușor, de la -10,5% față de aceeași perioadă a anului anterior la -10,3% brut și -10,2% pe seria ajustată sezonier („ca urmare a revizuirii datelor pentru perioada 2010-2017 pentru a asigura implementarea unor rezerve formulate de către Eurostat în urma ciclului de verificare a Venitului Naţional Brut şi a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2020”).
Astfel, pentru a obține valoarea PIB 2020 de circa 1.058 miliarde lei anticipată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, ar mai fi de obținut în a doua jumătate a anului un rezultat brut de 619 miliarde lei. Desigur, distribuția tradițională a PIB este dezechilibrată în favoarea părții a doua a anului, chiar și fără pandemie, dar sporul de peste 40% care ar trebui obținut acum rămâne problematic.
Industria – efect zero, agricultura – zero, finanțele – zero
În prima jumătate a anului, patru sectoare analizate de INS au înregistrat scăderi semnificative ( cel de spectacole, reparații etc. -26,3%, industria -14,1%, agricultura -6,7% și comerțul împeună cu HoReCa -4,7%) iar două au venit să susțină puternic formarea de valoare adăugată brută ( construcții, +15,6% și informații și comunicații, +12,4%).
Pentru a vedea mai clar ce s-a întâmplat în pandemie, am prezentat și influențele pe trimestrul doi, în care economia a fost afectată de criza Covid asupra evoluției PIB. Diminuarea producției industriale a determinat aproape jumătate din efectul negativ, în timp ce un sfert a venit din reducerea transporturilor și zona HoReCa, contabilizate de INS împreună cu comerțul (surprinzător, acesta a reușit să se păstreze la limită pe plus, cu +0,2%).
Declinul a fost atenuat cu 0,6 puncte procentuale de sectorul IT și cu 0,3 pp de creșterea activității din construcții. De reținut, majorarea salariilor în sectorul public a generat indirect o creștere a PIB ( potrivit metodologiei de calcul care pleacă de la ideea că valoarea adăugată brută crește dacă se acordă mai mulți bani angajaților) de alte 0,3 puncte procentuale (pp).
Ar fi de reținut că închiderea sălilor de speactacole și amânarea plăților către fisc plus alte facilități financiare acordate au mai adus fiecare câte 1,7 pp în minus la PIB. În structură, ar fi de semnalat că industria a cedat prima poziție în formarea de valoare adăugată brută comerțului iar sectorul de intermedieri financiare a rămas pe minus și valoric sub cel de spectacole chiar și în contextul dat.
O mențiune aparte se cuvine și ponderii de aproape 20% în creșterea economică a impozitelor nete pe produs, destul de mare în raport cu uzanțele în materie (0,9 pp), ceea ce a propulsat-o lejer pe locul doi ca factor de influență.
Reducerea consumului final efectiv al gospodăriilor a dat peste 80% din scăderea PIB
În ce privește utilizarea PIB, se observă cum reducerea consumului final efectiv al gospodăriilor populației a constituit principalul factor de scădere economică pe primul semestru, cu -8,4% din cele -10,3% consemnate per total. Consumul final individual al administraţiei publice a avut un efect de limitare a scăderii de 1 punct procentual iar formarea brută de capital fix de 0,5 pp.
Scăderea asimetrică din comerțul exterior, unde exportul bunuri și servicii s-a diminuat cu 15% dar importurile cu mai puțin de zece procente, a condus la accentuarea dezechilibrului extern în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2019. Influență negativă pe PIB s-a situat la -2,1 pp pe perioada de pandemie, în al doilea trimestru al anului.
