fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Statul paralel al subdezvoltării: Trei ani de scădere a sectorului construcții, în paralel cu creșterea economică. Diferențe față de suratele din Est

de Marin Pana , 21.2.2019

Datele statistice publicate oficiale dezvăluie un paradox de proporţii:

România este ţara care poate să consemneze o creştere robustă an de an  pe bază de construcţii aflate pe un trend general de scădere.

Am ales ca bază de raportare pentru 2018 anul 2014, deoarece acesta a marcat ieşirea din criza economică şi reluarea trendului crescător al PIB.

După cum se poate observa, în contrast cu creşterea economică înregistrată pe total economie, sectorul construcţiilor a mers relativ slab, până a ajuns, în ultimii doi ani, să aibă o influenţă negativă asupra rezultatului economic.

Ceea ce apare ca bizar pentru o ţară aflată în proces de dezvoltare şi de recuperare a decalajelor faţă de Occident.

Pentru a avea o imagine mai clară a importanţei relative şi a efectelor asupra rezultatului sectorial de ansamblu, ar fi important de văzut cum se prezintă ponderile utilizate la calcul în structură şi pe obiective de construcţii.

Simplificat, situaţia ar fi cam aşa:

contează cam 60% construcţiile noi şi 40% reparaţiile la cele deja existente sau 40% clădiri (din care mai puţin de o treime pentru locuit !) şi 60% construcţii inginereşti (vezi tabelul).

 

2018 – mai jos, da! – decât 2014

Aşadar, am asistat la scăderi în 2018 faţă de 2014 pe aproape toată linia, cu valorile cele însemnate la clădirile nerezidenţiale (a se citi, mai degrabă, investiţii greenfield), la reparaţii capitale ( adică repunerea în parametri de hale industriale etc.) şi la construcţii inginereşti ( aici ar trebui citit că s-a redus activitatea şi aşa anemică pe partea de infrastructură, cu accent pe autostrăzi).

Scăderi induse în mare parte de incapacitatea de a folosi fondurile europene puse la dispoziţie ( desigur, cu respectarea unor reguli ce le-au făcut puţin atractive pentru interesele particulare locale) şi de alocările bugetare dirijate tot mai mult pe sistem populist, cu tăiere de la investiţii pentru alocarea de beneficii sociale şi salarii ( pentru încadrarea, fie şi la limită, în regulile de deficit).

Singurul segment aflat pe creştere pe ultimii patru ani, cel al construcţiilor rezidenţiale, a frânat brusc în 2018 după expansiunea importantă din 2017 (care nu ne-a ferit, totuşi, de o influenţă negativă per total în PIB). În plus, de reţinut, reprezintă în structura sectorială, mai puţin de o optime ca pondere în rezultatul final.

În context, întrebarea care se pune ar fi dacă am putea merge pe acest stil de dezvoltare economică, având frâna de mână trasă în construcţii.

Comparație lapidară cu ”ceilalți”

Deocamdată, ne-am descurcat cumva, dar, dacă privim în restul ţărilor UE nu s-ar părea că nu stăm cum trebuie. Pentru aceasta, e suficient să amintim că statistica europeană ne plasează de-abia pe locul 16 din 28 în UE ca pondere a sectorului construcţiilor, cu doar 0,7% din totalul european.

Adică mult sub ponderea PIB-ului de circa 1,25% şi, mai ales, mult sub economii care au un PIB aproximativ cât al nostru, precum Cehia (1,2% pondere în construcţiile din UE) şi Portugalia (1,0% pondere). Aşadar, ţări care au deja un sistem de drumuri mult mai performant decât al nostru.

Tot pentru referinţă, vecinii unguri au o pondere de 0,7% în UE pe construcţii la una de 0,8% în PIB-ul total al Uniunii, în timp ce, în cazul Bulgariei, ponderile sunt aceleaşi, şi anume de 0,3%. Chiar dacă şi Polonia are un decalaj în puncte procentuale similar cu al nostru (3% din PIB-ul UE la 2,4% pondere în construcţii), raportul dintre indicatorii lor, situat la 80%, nu seamnă cu cel mai mic de 60% în cazul nostru.

Mai devreme sau mai târziu, costurile induse de dezvoltare insuficientă pe partea de infrastructură vor ajunge să contribuie la plafonarea creşterii economice şi vor afecta nivelul de trai, inclusiv la nivelul serviciilor publice (drumuri, şcoli, spitale), în pofida unor cifre aparent favorabile consemnate în prezent pe hârtie de creşterea economică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.2.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Viktor Orban, despre impozitul minim global: Toxic pentru economia Ungariei

Iulian Soare

Impozitele mai ridicate ar fi “toxice” pentru economia Ungariei orientată spre export, a afirmat vineri premierul Viktor Orban, comentând iniţiativa internaţională vizând un impozit minim… Mai mult

Europa

România și Bulgaria au primit acces la consultarea sistemul european de informații privind vizele

Iulian Soare

Comisia Europeană a decis vineri că, începând din iulie 2021, Bulgaria și România vor avea acces numai pentru citire în Sistemul de informații privind vizele,… Mai mult

Europa

AstraZeneca, obligată de instanță să livreze către UE dozele de vaccin anti-Covid asumate prin contract

Iulian Soare

Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a decis vineri că AstraZeneca este obligată să livreze 50 milioane de doze ale vaccinului său anti-Covid către cele… Mai mult

Stiri

Bogdan Chiriţoiu a primit al treilea mandat de preşedinte la Consiliului Concurenţei

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Bogdan Chiriţoiu în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenței, anunță Administrația Prezidențială. Este al treilea… Mai mult

Stiri

Noi titluri de stat pentru populație din seria exclusivistă Fidelis

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) lansează două noi emisiuni de titluri de stat pentru populație, din seria exclusivistă Fidelis, cu subscrieri minime de 5.000 de lei, respectiv… Mai mult

Stiri

VIDEO Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți

Redacţia

 Lipsa competențelor digitale în administrația centrală și a funcționarilor pregătiți poate comprimite e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți,… Mai mult

Stiri

AHK România are un nou președinte – Andreas Lier, CEO BASF România

Vladimir Ionescu

Andreas Lier (foto), CEO BASF Romania, a fost ales de către Consiliul Director al AHK România în fruntea Camerei de Comerț germano-române, cea mai mare… Mai mult