fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Statul paralel al subdezvoltării: Trei ani de scădere a sectorului construcții, în paralel cu creșterea economică. Diferențe față de suratele din Est

de Marin Pana , 21.2.2019

Datele statistice publicate oficiale dezvăluie un paradox de proporţii:

România este ţara care poate să consemneze o creştere robustă an de an  pe bază de construcţii aflate pe un trend general de scădere.

Am ales ca bază de raportare pentru 2018 anul 2014, deoarece acesta a marcat ieşirea din criza economică şi reluarea trendului crescător al PIB.

După cum se poate observa, în contrast cu creşterea economică înregistrată pe total economie, sectorul construcţiilor a mers relativ slab, până a ajuns, în ultimii doi ani, să aibă o influenţă negativă asupra rezultatului economic.

Ceea ce apare ca bizar pentru o ţară aflată în proces de dezvoltare şi de recuperare a decalajelor faţă de Occident.

Pentru a avea o imagine mai clară a importanţei relative şi a efectelor asupra rezultatului sectorial de ansamblu, ar fi important de văzut cum se prezintă ponderile utilizate la calcul în structură şi pe obiective de construcţii.

Simplificat, situaţia ar fi cam aşa:

contează cam 60% construcţiile noi şi 40% reparaţiile la cele deja existente sau 40% clădiri (din care mai puţin de o treime pentru locuit !) şi 60% construcţii inginereşti (vezi tabelul).

 

2018 – mai jos, da! – decât 2014

Aşadar, am asistat la scăderi în 2018 faţă de 2014 pe aproape toată linia, cu valorile cele însemnate la clădirile nerezidenţiale (a se citi, mai degrabă, investiţii greenfield), la reparaţii capitale ( adică repunerea în parametri de hale industriale etc.) şi la construcţii inginereşti ( aici ar trebui citit că s-a redus activitatea şi aşa anemică pe partea de infrastructură, cu accent pe autostrăzi).

Scăderi induse în mare parte de incapacitatea de a folosi fondurile europene puse la dispoziţie ( desigur, cu respectarea unor reguli ce le-au făcut puţin atractive pentru interesele particulare locale) şi de alocările bugetare dirijate tot mai mult pe sistem populist, cu tăiere de la investiţii pentru alocarea de beneficii sociale şi salarii ( pentru încadrarea, fie şi la limită, în regulile de deficit).

Singurul segment aflat pe creştere pe ultimii patru ani, cel al construcţiilor rezidenţiale, a frânat brusc în 2018 după expansiunea importantă din 2017 (care nu ne-a ferit, totuşi, de o influenţă negativă per total în PIB). În plus, de reţinut, reprezintă în structura sectorială, mai puţin de o optime ca pondere în rezultatul final.

În context, întrebarea care se pune ar fi dacă am putea merge pe acest stil de dezvoltare economică, având frâna de mână trasă în construcţii.

Comparație lapidară cu ”ceilalți”

Deocamdată, ne-am descurcat cumva, dar, dacă privim în restul ţărilor UE nu s-ar părea că nu stăm cum trebuie. Pentru aceasta, e suficient să amintim că statistica europeană ne plasează de-abia pe locul 16 din 28 în UE ca pondere a sectorului construcţiilor, cu doar 0,7% din totalul european.

Adică mult sub ponderea PIB-ului de circa 1,25% şi, mai ales, mult sub economii care au un PIB aproximativ cât al nostru, precum Cehia (1,2% pondere în construcţiile din UE) şi Portugalia (1,0% pondere). Aşadar, ţări care au deja un sistem de drumuri mult mai performant decât al nostru.

Tot pentru referinţă, vecinii unguri au o pondere de 0,7% în UE pe construcţii la una de 0,8% în PIB-ul total al Uniunii, în timp ce, în cazul Bulgariei, ponderile sunt aceleaşi, şi anume de 0,3%. Chiar dacă şi Polonia are un decalaj în puncte procentuale similar cu al nostru (3% din PIB-ul UE la 2,4% pondere în construcţii), raportul dintre indicatorii lor, situat la 80%, nu seamnă cu cel mai mic de 60% în cazul nostru.

Mai devreme sau mai târziu, costurile induse de dezvoltare insuficientă pe partea de infrastructură vor ajunge să contribuie la plafonarea creşterii economice şi vor afecta nivelul de trai, inclusiv la nivelul serviciilor publice (drumuri, şcoli, spitale), în pofida unor cifre aparent favorabile consemnate în prezent pe hârtie de creşterea economică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC: Numărul de firme dizolvate a scăzut cu peste 31%, în primele cinci luni din 2020

Adrian N Ionescu

Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 31,66% în primele cinci luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, la 9.675, faţă de… Mai mult

Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult

Europa

Eurostat: Marja de profit a companiilor din zona euro, cea mai pronunțată scădere din ultimii 20 de ani în primul trimestru

Vladimir Ionescu

Marjele de profit ale companiilor din zona euro au scăzut la 37,9% în primul trimestru din 2020, față de 39,6% în T4 din 2019, odată… Mai mult

Stiri

Riscul de nerambursare a creditelor a devenit sever – Sondaj BNR

Adrian N Ionescu

Băncile consideră că riscul nerambursării creditelor companiilor și ale persoanelor fizice a crescut în primul trimestru direct la nivelul maxim, „sever”, de la nivelul „moderat… Mai mult