Dezincriminarea evaziunii fiscale de sub 1 mil. euro este constituțională – CCR spune că legea merge spre teoriile moderne în domeniu

CCR a respins marți sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei împotriva legii inițiate de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, care dezincriminează evaziunea fiscală de sub un milion de euro dacă prejudiciul e plătit. CCR precizează în sentința de marți că reglementarea inițiată de liderii coaliției „reprezintă un pas important spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept”.

Președinții PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au inițiat un proiect de lege ce dezincriminează evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro dacă prejudiciul e plătit în 30 de zile de la finalizarea controlului ANAF. Proiectul a fost adoptat în doar două zile, în cele două camere ale Parlamentului.

După decizia a CCR, legea pleacă spre promulgare.

CCR: Legea, un pas important spre teoriile moderne în materie

Prezentăm integral comunicatul CCR privind hotărârea, comunicat în care se precizează că reglementarea reprezintă un pas important spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept:

„În ședința din data de 19 martie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile art.I pct.6 [cu referire la art.9 ind.2 alin.(1) lit.c), la art.9 ind.2 alin.(2) coroborat alin.(1) lit.b) al aceluiași articol și la art.9 ind.3 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale], ale art.I pct.7 [cu referire la art.10 din Legea nr.241/2005], ale art.I pct.8 [cu referire la art.10 ind.1 din Legea nr.241/2005], ale art.II pct.1 și ale art.III pct.1 din Legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și legea criticată, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a reținut că dispozițiile legii criticate constituie un pas important în trecerea pe care statele trebuie să o facă de la teoriile tradiționaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracțiunilor reprezintă o condiție sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept,  potrivit cărora, în cazul infracțiunilor ce au ca scop realizarea unor câștiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea și  confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public.”

Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile legale anterior menționate sunt în acord cu exigențele constituționale privind calitatea legii, egalitatea în drepturi, procedura de legiferare și respectarea deciziilor Curții Constituționale.peranța că ele vor fi îndreptate.

Argumentele invocate de USR şi Forţa Dreptei

• Potrivit USR, „prin această lege, PSD şi PNL scad pedepsele pentru cei care produc prin evaziune fiscală prejudicii de până la un milion de euro, iar în cazul în care sunt prinşi, aceştia pot scăpa total de răspunderea penală dacă achită prejudiciul plus 15%”.

• „Legea incriminează tentativa la omisiune sau nedivulgarea de informaţii, reglementare ce, în mod evident, nu poate da naştere decât la abuzuri, întrucât procurorii nu pot şti, prin telepatie, când vor contribuabilii să nu declare ceva”. 

• ”Odată se încurajează mari evazionişti fiscali şi, pe de altă parte, oamenii care fac afaceri cinstite în ţara asta riscă să aibă cu toţii dosare penale în sistemul acesta complicat pe care l-au gândit cei de la PSD şi PNL. Nu mai vorbesc de termenul de prescripţie care va începe să curgă nu de la data săvârşirii faptei, ci de la o dată ulterioară, când va veni ANAF să controleze. Peste un an, doi, peste aproape zece ani poate veni, ţi-a făcut sesizare şi termenul abia de atunci începe să curgă, ceea ce este o nebunie totală”.

• „Legea Ciucă-Ciolacu stabileşte că este infracţiune care poate fi pedepsită cu închisoare până la 10 ani şi „operaţiunea de creditare efectuată în mod direct sau indirect de către orice persoană fizica, având drept scop efectuarea unor plăţi cu sume de bani care provin din omisiunea evidenţierii în actele contabile, a operaţiunilor comerciale efectuate şi/sau a veniturilor realizate, a unuia sau mai multor contribuabili”. Or, faptele nu sunt clar definite, textul lasă loc la interpretări largi şi ambigue. Această lege a fost adoptată cu încălcarea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi Regulamentului Senatului, în condiţiile în care votul în plen a avut loc la doar câteva ore după dezbaterile din comisiile raportoare. Practic, senatorii şi deputaţii nu au avut posibilitatea obiectivă să analizeze proiectul şi au exercitat un vot exclusiv pe recomandarea şefului de grup parlamentar/de partid”.

• „Tot de o încălcare a prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor este vorba şi în ceea ce priveşte procedura de vot final, când majoritatea PSD-PNL a forţat reîntoarcerea la etapa de vot pe amendamente, urmată de votarea unui amendament diferit de cel care fusese iniţial respins”.

Principalele prevederi ale legii

• „Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda”.

• „Dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime”.

• În aceste cazuri de infracţiuni, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”, au stabilit deputaţii. În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.

• De asemenea, tot în aceste cazuri de infracţiuni, „dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate”.

• Potrivit noilor prevederi, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor.

• Vor constitui infracţiuni de evaziune fiscală şi se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidenţe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice.

• Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi pentru „folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale”.

****