joi

28 martie, 2024

22 iulie, 2015

bnrBanca Naţională a României a găzduit, miercuri, cea mai consistentă dezbatere de până acum legată de problemele pe care le ridică noile legi ale fiscalităţii şi relaxarea care le însoţeşte.

Dezbrăcate de conţinut politic lucrurile devin simple, iar întrebarea esenţială a pus-o, din sală, Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR: „Ne permitem să ne dublăm deficitul bugetar?” “Eu spun că nu!”,  a fost verdictul lui Daniel Dăianu.

Lucruri fundamentale au mai transmis şi alţi reprezentanţi ai băncii centrale, prezenţi în sala unde la prezidiu au stat Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal, Dan Maolescu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, Radu Crăciun, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, şi moderatorul dezbaterii, Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.


Mesajele şi argumentele transmise de aceştia sunt prezentate la final.

Ecourile sălii

Înainte de poziţiile exprimate de cei care şi-au asumat un rol instituţional în dezbaterea de miercuri, câteva argumente din sală, cu menţiunea că toţi oficialii BNR au precizat că emit opinii personale:

Viceguvernatorul Bogdan Olteanu: “România şi-a asumat la nivel internaţional anumite cadre constrângătoare, prin participarea voluntară la Tratatul de Stabilitate. Când discutăm despre viziunea asupra reducerii taxelor, cred că trebuie să ne limităm la ceea ce ne-am asumat internaţional.”

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea: “Trebuie spus foarte limpede un lucru: înseamnă că renunţăm la calendarul de aderare la Zona Euro. Apoi, se face o confuzie, nu numai la noi, în toată Europa: 3% este deficitul bugetar pe timp de criză, nu în perioadă de creştere economică”


Viceguvernatorul Liviu Voinea: “Care este efectul relaxării fiscale aflate în desfăşurare? Eu cred că e nevoie de prudenţă în politica fiscală şi trebuie bine cântărit efectul acestei relaxari.”

Consultantul fiscal Gabriel Biriş: “Observaţiile pe marginea Codului fiscal sunt perfect justificate pentru că nici măcar nu trebuie să ne gândim, să discutăm, de deficite de 5-6%. Evaziunea fiscală e la 12% din PIB şi noi tremurăm că impactul relaxării atinge 3% din PIB. Reduceţi evaziunea!”

Adrian Vasilescu, fost purtător de cuvânt al BNR: “Am şi eu pe masă codurile: unul are 1.360 de pagini, altul 350 de pagini. Este imposibil să înţelegi ce scrie acolo. Codul Fiscal se adresează publicului larg şi el trebuie făcut pe înţelesul publicului.”

Despre responsabilitate fiscal-bugetară

În esenţă, previzibil, singurul care a apărat viziunea guvernamentală asupra fiscalităţii a fost reprezentantul acestuia la dialog, Dan Manolescu.

Şi tocmai din cauza poziţiei pe care o ocupă, secretarul de stat nu a furnizat toate argumentele în favoarea adoptării noului Cod fiscal în forma dorită de guvern.

Surse din Ministerul de Finanţe au declarat pentru cursdeguvernare.ro tehnicienii din acest minister au pus pe masa decidenţilor o serie de măsuri care, dacă ar fi puse în practică, ar face inutilă discuţia despre sustenabilitate. E vorba de reforme structurale sau de zone pe care ANAF le ocoleşte în continuare atunci când vine vorba de evaziune şi conformare fiscală.

Problema e însă chiar la nivel politic, unde ideea adoptării unor măsuri de largă popularitate este agreeată majoritar în arcul guvernamental din perspectiva intereselor electorale imediate.

A demonstrat-o Ministrul de Finanţe, care a afirmat la momentul votului, aproape unanim, din Parlment asupra Codului fiscal că depăşirea ţintei de deficit este una „asumată”. Tradus, asta înseamnă că România nu va vedea prea curând reforme structurale.

Am mai aflat, tot miercuri, de la premierul Victor Ponta, că acest Cod fiscal va fi retrimis în aceeaşi formă preşedintelui Iohannis spre promulgare. Asta înseamnă că argumentele prezentate la dezbaterea organizată de BNR, pe care le prezentăm în cele ce urmează, rămân fără ecou la Palatul Victoria.

Ideile principale ale dezbaterii

ionut dumitruIonuţ Dumitru, preşedinte Consiliul Fiscal: “Dacă vom insista cu 19% de la 1 ianuarie 2016, cota medie va ajunge la 14%. Practic, sărim dintr-o extremă în alta”

  • Opinia Consiliului Fiscal este disponibilă din data de 30 martie, însă abia acum este luată în seamă. România riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice, riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală de amploare într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune.
  • Când discutăm de reducerea TVA, toata lumea scapă din vedere că nu se revine la nivelul pre-criză, reducerea TVA nu este doar de 5 puncte procentuale.
  • Dacă calculăm o cotă medie de TVA pe coşul de consum o să vedem că atunci când aveam TVA 19% cotă standard, cota medie pe coşul de consum era 17,5%. Când am crescut în 2010 la 24% cota standard, cota medie a ajuns la 22%. Dacă vom insista cu 19% de la 1 ianuarie 2016, cota medie va ajunge la 14%, pentru că trebuie să ţinem cont şi de precedenta scădere a TVA la alimente şi alte bunuri.
  • De fapt, noi vom avea o scădere de la 22%, cât a fost maximul cotei medii, la 14%, adică 8 puncte procentuale. Practic, trecem de la o extremă la cealaltă.
  • Arătaţi-mi o ţară în Europa sau din lume care a mai redus cota de TVA cu 8 puncte procentuale într-un interval atât de scurt. Eu spun: să fim foarte atenţi la acest aspect.
  • Nu trebuie ignorat că pe lângă Codul fiscal avem şi alte măsuri, care nu pot fi privite izolat. Sunt şi creşteri de cheltuieli, unele masive în anumite zone, şi ai şi reduceri ale veniturilor bugetare. Putem fi de acord că efectele sunt de ordinul procentelor din PIB, dozajul este unul foarte mare.
  • Avem rezerve serioase că stimulând consumul vom avea un efect pe termen lung asupra creşterii. Vom vedea o bunăstare pe termen scurt, nu una pe termen lung.
  • România a intrat în criză cu 12% datorie în PIB, acum suntem la 40%. Datoria nu trebuie să mai crească întrucât riscăm să atingem foarte uşor pragul de 50%. O continuare a creşterii datoriei publice ne-ar vulnerabiliza foarte mult în cazul unei viitoare recesiuni ciclice.
  • La nivel european, băncile din România au cea mai mare expunere faţă de stat ca procent din total active, este o constrângere majoră. Capacitatea suplimentara de absorbţie a datoriei publice este foarte limitată la nivelul actual de dezvoltare al sistemului financiar intern.
  • Consumul creşte deja mai repede decât oferta internă şi există un risc pe termen mediu de reapariţie a dezechilibrelor macroeconomice.
  • Investiţiile private evoluează foarte slab începând cu 2012, iar investiţiile publice au scăzut continuu ca procent din PIB începând cu 2009. În 2014 s-a atins minimul ultimilor 9 ani.
  • Consumul a recuperat deja căderea din timpul crizei în timp ce investiţiile sunt, în termeni reali, cu circa 45% mai scăzute faţă de nivelul din 2008.
  • Calitatea infrastructurii este, în mod evident, “călcâiul lui Ahile” în cazul competitivităţii economiei româneşti vis-a-vis de ţările din Europa Centrală şi de Est. Investiţiile în educaţie, sănătate şi infrastructura sunt stimuli pentru creştere economică pe termen lung.

Dan-ManolescuDan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: „Problema e la cheltuieli, asta este zona în care ar trebui să fim atenţi”

  • Să nu uităm de unde am pornit cu acest Cod fiscal: s-a dorit rescrierea codului, o simplificare şi o modernizare a lui. E drept, în cadrul acestui proces au apărut şi necesităţi politice, incluse în proiectul de Cod fiscal ca măsuri punctuale.
  • Toată discuţia se reduce de fapt la responsabilitatea fiscal-bugetară şi la măsurile care au un impact major: TVA şi accize. Sunt discutate ca punând în pericol economia, că nu sunt sustenabilitate. Vă precizez: se pot încadra totul în buget.
  • Să ne uităm la veniturile bugetare, din 2009 până în prezent, şi să remarcăm faptul că acestea au crescut constant. Proiectul de buget 2015 a fost construit pe venituri de 12 miliarde lei, iar la rectificare, probabil, vom lua în considerare cifra de 19 miliarde. În prezentarea anterioară ( a preşedintelui Consiliului fiscal, Ionuţ Dumitru- n.red.) se menţiona că impactul direct al Codului fiscal ar fi de 17 miliarde de lei, iar cu efectele de Runda a doua ajungem la 11- 12 miliarde de lei. Codul fiscal ar fi deci încadrabil în buget.
  • Îngrijorările vin din zona potenţialului de creştere a cheltuielilor bugetare. Este Codul fiscal sustenabil? Da, însă depinde de ce ne dorim să facem, cum redistribuim veniturile încasate. Problema e la cheltuieli, asta este zona în care ar trebui să fim atenţi, să vedem când şi pe ce cheltuim. Eu cred că aici ar trebui mutată dezbaterea.

radu+craciunRadu Crăciun, Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România: „Ce aţi prefera în 2016, să scadă TVA la 19% sau să crească bugetul educaţiei cu 1 miliard de euro?”

  • E bine că există un consens: România are nevoie de o dezvoltare pe termen lung. În spaţiul public eu nu am detectat pe cineva care să supună altceva. E clar însă că diferă calea propusă de dezvoltare.
  • Ni se propun 2 variante: dezvoltare prin delegare sau dezvoltare prin asumare. Abordarea tradiţională- statul nu este bun administrator, nu ştie ce să facă cu banii, deci să lăsăm banii la privat- are o problemă: un stat emergent trebuie să îşi asume responsabilităţi. Iar trendul european este acela că instituţiile investesc în economie pentru a suplini lipsa investiţiilor private. Să ne uităm şi la ce face BCE, care a devenit principalul investitor al Zonei Euro…
  • Filosofii extrem de liberale pot fi aplicate numai în economii mult mai mature decât economia românească.
  • Dezvoltarea României în ultimii ani nu a fost una planificată, ci una spontană, haotică. Pe medie stăm bine, dar realitatea arată că sunt zone în România unde piaţa muncii e slabă, sunt zone unde potenţialul de dezvoltare e limitat, sunt zone unde există enclave de sărăcie. Dezvoltarea spontană s-a epuizat, iar România are nevoie de dezvoltare prin asumare.
  • Nu înţeleg, de ce nu vrem să avem mai multe venituri la buget? Cheltuielile de care discutăm sunt toate raportate la PIB. Dacă vrem să ajungem la media europeană la toţi indicatorii, atunci de ce nu ţintim şi colectarea de venituri ca procent din PIB tot la nivel european?
  • TVA pare a fi principala problemă. Sigur, există un impact pe termen scurt, aici Consiliul Fiscal are dreptate. Problema este: pot aceste prevederi să genereze investiţii străine?
  • Fiscalitatea este doar una dintre problemele investitorilor şi, mă tem, intrăm într-un cerc vicios: lipsa de atractivitate din domeniile infrastructurii, educaţiei etc. o compensăm prin impozite mici.
  • Să mai ţinem cont de ceva: mediul de afaceri a fost schimbat profund de criză, iar de crize vom fi marcaţi şi în viitor. Cred, deci, că este normal să adoptăm acum politici conservatoare.
  • Ni se propune dezvoltare prin delegare, în regulă. Dar sunteţi siguri că metoda va aduce bani suplimentari în investiţii? Eu cred că nu, mai ales că există o dinamică a investiţiilor. Investitorii nu sunt convinşi încă de stabilitatea sistemelor fiscale din România, din Zona Euro.
  • Închei cu o întrebare pentru mediul de afaceri: ce aţi prefera în 2016, să scadă TVA la 19% sau să crească bugetul educaţiei cu 1 miliard de euro?
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Despre partea de control al cheltuielilor publice nu vorbeste nici unul din corifeii BNR :). Ar fi de apreciat niste pareri din partea lor, mai ales in contextul pasivitatii cu care au asistat si contribuit din plin la dezastrul din 2006-2008, atunci cand au fost mult mai putin vocali decat acum.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Despre partea de control al cheltuielilor publice nu vorbeste nici unul din corifeii BNR :). Ar fi de apreciat niste pareri din partea lor, mai ales in contextul pasivitatii cu care au asistat si contribuit din plin la dezastrul din 2006-2008, atunci cand au fost mult mai putin vocali decat acum.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: