Dezastru în Japonia după cutremur, tsunami şi explozii nucleare. O a doua explozie a avut loc la centrala nucleară din Fukushima, care a fost afectată de cutremurul de vineri, dar oficialii spun că uzina ar fi rezistat exploziei. Posturile de televiziune au difuzat imagini cu fumul care ieşea de la reactorul nr. 3 al centralei, la doar o zi după explozia primului reactor nuclear. Agenţia pentru securitate nucleară a anunţat că explozia a fost cauzată, cel mai probabil, de nivelul prea mare de hidrogen, iar oficialii guvernamentali spun că partea centrală a reactorului a rămas intactă, încercând să calmeze astfel temerile privind scurgerea radioactivă. Tehnicienii au încercat din răsputeri să răcească cele trei reactoare lovite de tsunami, începând de vineri. Dezastrul natural, de 8,9 grade pe scare Richter, şi multele sale replici, precum şi valul uriaş de tsunami ce i-ar urmat au ucis mii de oameni, alte zeci de mii fiind daţi dispăruţi la această oră. Poliţia japoneză a confirmat, deocamdată, 1.597 de morţi, dar cifra finală este de aşteptat să fie mult mai mare. Potrivit agenţiei de ştiri Kyodo, 2.000 de morţi ar fi fost găsiţi pe malul apei,în districtul Miyagi, dar informaţiile nu au fost confirmate încă. Zeci de mii de oameni au fost evacuaţi din jurul centralei Fukushima, câteva zeci de persoane fiind deja tratate pentru efectele expunerii la radiaţii. Experţii spun că este exclus ca dezastrul nuclear să atingă nivelul celui de la Cernobâl, din anii ’80, pentru că reactoarele erau construite la standarde mult mai înalte şi aveau măsuri de securitate mult mai riguroase. Premierul nipon a anunţat cu puţin timp în urmă că “Japonia traversează cea mai gravă criză de la cel de-al doilea război mondial încoace”. (BBC News)
Revoltele continuă în lumea arabă. În Libia, forţele fidele colonelului Muammar Gaddafi au avansat în teritoriile controlate de rebeli, asediind oraşul estic Brega. Zeci de luptători rebeli s-au retras din acea zonă din cauza bombardamentelor de artilerie. Forţele libiene rebele au pierdut teren în ultimele patru zile, inclusiv în portul petrolier Ras Lanuf, sâmbătă. Între timp, guvernul francez a promis să continue efortul de a convinge comunitatea internaţională să impunăo zonă fără zboruri deasupra Libiei. Liderii europeni nu au ajuns la un acord în această privinţă, cancelarul german Angela Merkel susţinând o întreagă campanie contra propunerii de intervenţie în Libia, propusă de preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierul britanic David Cameron. Reprezentantul UE pentru politică extenră, Catherine Ashton, a subliniat riscurile pe care le presupune punerea în practică a acestei idei – posibile victime în rândul civililor şi daune colaterale. Organizaţia Human Rights Watch susţine că autorităţile libiene au început un val de arestări şi răpiri în capitala ţării, Tripoli. Şi în alte ţări din regiune, ciocnirile dintre manifestanţi şi poliţie au continuat. În Bahrain, poliţia a tras cu gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc asupra protestatarilor antigiuvernamentali, blocând şoseaua principală de acces în cartirul de business din capitala Manama şi încercuindu piaţa în care staţionează manifestanţii. În Yemen, cel puţin 100 de persoane au fost rănite în ciocnirile dintre poliţia care atras cu gaze lacrimogene şi gloanţe reale asupra protestatarilor din capitală. În ciocniri similare, sâmbătă, şase oameni a fost ucişi. În Arabia Saudită, circa 200 de oameni s-au adunat în faţa ministerului de interne pentru a cere eliberarea prizonierilor. În Oman, au apărut semne de împăcare, sultanul Qaboos spunând că va ceda o parte din puterea legistaltivă către un Consiliu Legislativ. În Maroc, au existat ciocniri în Casablanca, unde forţele de securitate au încercat să atace sediul partidului de stânga, în care se adăposteau prostestatarii, interzicând, apoi, intrarea în piaţa principală a oraşului. (BBCNews)
Germania triumfă, după adoptarea regulilor dure de împrumut în UE. Cancelarul german Angela Merkel a reuşit să-şi impună punctul de vedere la summitul liderilor din zona euro, la Bruxelles, când a anunţat “oricine doreşte să primeacă un credit din partea UE trebuie să respecte condiţiile noastre”. Aceste condiţii reprezintă capitularea a trei state vulnerabile, în privinţa politicilor dure, şi pierderea parţială a suveranităţii pentru restul ţărilor din zona euro. De exemplu, pentru Grecia termenii se referă la vânzarea bunurilor naţionale în valoare de 50 miliarde de euro, în patru ani, o creştere de zece ori mai mare faţă de contractul de împrumut semnat la o valoare de 5 miliarde de euro de premierul Georgios Papandreou acum 1 an. Acţiunile de stat la companii precum Hellenic Post, Hellenic Railways, Compania publică de Gaz din Atena, , Autoritatea Portuară din Pireu, aeroportul din Atena, Compania de Apă din Salonic şi ATEbank nu vor aduce, însă, mai mult de 15 miliarde de euro la buget. În schimb, Merkel a acceptat să scadă rata dobânzii, să prelungească scadenţa împrumutului acordat Greciei, de 110 miliarde de euro, şi să reducă rata cu 100 de puncte de bază, pentru a fi în concoranţă cu împrumutul FMI. (Telegraph)
Exporturile de arme din Marea Britanie au crescut cu 70% în ultimii 4 ani. Industria de armament se adresează în principal Orientului Mijlociu şi Asiei, dar cea mai mare piaţă unică de desfacere pentru armele britanice o reprezintă SUA. Organizaţia britanică de monitorizare a comerţului cu arme a anunţat că au fost vândute 71 de avioane Eurofighter/Typhoon şi peste 200 de vehicule blindate în Arabia Saudită, avioane Hawk şi Jaguar în India – acestea fiind cele mai importante contracte de armament din Marea Britanie. Autorităţile oferă un sprijin politic consistent exportatorilor de armament, spune sursa citată, Ministerul Apărării de la Londra devenind din ce în ce mai dependent de exporturi pentru a-şi reduce cheltuielile bugetare. În continuare, Marea Britanie va încerca să vândă avioane Typhoon în Oman şi alte sisteme de armament în Brazilia. (Guardian)
Alegeri regionale în Rusia. Ruşii au ieşit la urne duminică, pentru a vota în alegerile regionale, opoziţia susţinând că scrutinul a fost fraudat de către partidul de guvernământ al lui Vladimir Putin, Rusia Unită. Acest scrutin este un test al susţinerii publice pentru Rusia Unită, înaintea alegerilor parlamentare din decembrie şi a celor prezidenţiale de anul viitor. Potrivit sondajelor de opinie realizate de Centrul Rus de Cercetare, sprijinul acordat Rusiei Unite ar fi ajuns sub 50% în primele luni ale acestui an, cel mai scăzut nivel din 2007 încoace. Liderul partidului, Boris V. Gryzlov, a declarat că participara masivă la vot demonstrează că încrederea în partidul de la guvernare este în creştere. Oficialii Partidului Comunist din oraşul sudic Saratov a spus că au fost martorii a numerouse fraude electorale, inclusiv a unor marşuri nesancţionate ale grupurilor de suporteri ai Kremlinului, măsuri de blocare a observatorilor şi încercări de a fura circa 1.000 de saci cu buletine de vot în favoarea partidului de guvernămînt. (New York Times)
