fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Desant moldovenesc la Bruxelles. Jumătate din guvernul Gaburici a încercat să convingă oficialii europeni de hotărârea de a face reformele cerute

de Anne-Marie Blajan 16.3.2015

gaburici junckerPremierul Republicii Moldova, Chiril Gaburici, a avut luni întâlniri la Bruxelles cu comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes hahn, dar şi cu preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. El a fost însoţit în capitala UE de jumătate din cabinet.

Ministrul de Externe, Natalia Gherman, a participat la reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM), convocată şi coprezidată de ministrul Bogdan Aurescu şi secretarul de stat pentru afaceri europene în MAE francez Harlem Desir.

Este prima reuniune de acest gen de la învestirea noului guvern, un guvern minoritat cu o susţinere fragilă în parlament, care depinde de voturile comuniştilor. Realitatea politică de la Chişinău a fost în măsură să preocupe UE şi să ridice întrebări asupra tempoului programului de reformă asumat prin Acordul de Asociere cu UE.

Premierul Gaburici a cerut o perspectivă europeană clară pentru R. Moldova

Premierul moldovean a încercat să îi liniştească pe partenerii europeni – atât pe comisarul Hahn, cât şi pe preşedintele Juncker – şi să îi asigure că guvernul de la Chişinău este decis şi implementează Acordul de Asociere. În plus, a discutat măurile de reformă prioritare.

„Recunoașterea perspectivei europene a Republicii Moldova ar ajuta la mobilizarea întregii societăţi în procesul de reforme şi ne va motiva spre realizarea unor schimbări radicale, care ar putea fi dureroase la prima etapă, dar absolut necesare pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova”, a spus Chiril Gaburici, potrivit unui comunicat de pe site-ul guvernului moldovean.

aurescu grup moldoveniÎn cadrul reuniunii prietenilor Republicii Moldova, oficialii europeni au transmis şi ei ce aşteaptă UE de la guvernul moldovenesc: continuarea “în ritm susținut, de către autoritățile Republicii Moldova, a procesului de reforme, pentru înregistrarea de progrese într-o serie de domenii-cheie – reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei, îmbunătăţirea mediului de afaceri”, după cum se arată într-un comunicat al MAE român.

“Așteptăm un efort consecvent al Chișinăului în direcţia consolidării concrete a parcursului pro-european, a aprofundării reformelor democratice şi întăririi instituţiilor statului de drept”, a spus ministrul Bogdan Aurescu.

Avertismente scrise şi verbale de la UE

Guvernul Gaburici a primit mai multe avertismente, voalate sau mai mai directe, din partea oficialilor europeni. Există o presiune asupra autorităţilor de la Chişinău pentru implementarea reformelor.

Și, cum recomandările făcute de-a lungul anilor, au fost ignorate, partenerii Republicii Moldova și donatorii au transmis guvernului moldovean un document cu “recomandări de dezvoltare”, potrivit Deutsche Welle. Documentul conţine termene fixe până la care trebuie implementate anumite reforme.

Documentul a fost urmat de un val concertat de mesaje de la ambasadorii şi reprezentanţii diplomatici ai UE acreditaţi la Chişinău, menit să convingă guvernanţii moldoveni că Bruxelles-ul nu acceptă mimarea reformelor şi nici reformele făcute pe jumătate, susţine publicaţia citată.

Recomandările conţin 30 de capitole şi includ acţiuni concrete menite să reformeze justiţia, să combată corupţia, să consolideze sectorul bancar, să îmbunătăţească mediul economic şi să pună eficient în aplicare prevederile Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Un loc important în document îl ocupă capitolul referitor la combatrea corupţiei. Potrivit oficialilor străini, corupţia în Republica Moldova este un fenomen endemic şi sistemic, înrădăcinat în toate instituţiile guvernamentale şi la toate nivelurile, implicând controlul instituţiilor cheie cu scopul de a crea beneficii în interes personal.

Corupţia se manifestă printr-o economie subdezvoltată şi încălcarea drepturilor omului. Potenţialii investitori, atât cei străini, cât şi cei din ţară, decid să investească în alte ţări decât în Moldova, tot mai puţini moldoveni au locuri de muncă bine plătite, iar traficanţii de fiinţe umane rămân nepedepsiţi, se arată în documentul citat.

Recomandările sunt împărţite în două capitole, în funcţie de termenul până la care trebuie implementate: primele 100 de zile la putere ale guvernului, iar restul în mai puîin de un an de la instalarea sa în funcţie.

Prima categorie se referă, în principal, la lupta anticorupţie:

  • „preşedintele ţării, prim-ministrul, preşedintele Parlamentului, procurorul general, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii să discute public şi frecvent despre imperativul combaterii corupţiei;
  • funcţionarii de rang înalt, implicaţi în acte de corupţie, trebuie aduşi în faţa justiţiei;
  • toţi reprezentanţii Guvernului, în mod public, să-şi asume angajamentul de a respecta principiile transparenţei şi integrităţii;
  • asigurarea unei practici judecătoreşti uniforme la nivelul Curţii Supreme de Justiţie;
  • utilizarea noilor împuterniciri ale procurorului general de a investiga judecătorii pentru corupţie”.

Cea de-a doua pune accentul pe reforma justiţiei şi legislaţiei:

  • „Încorporarea comentariilor Comisiei de la Veneţia în noua lege cu privire la reforma Procuraturii;
  • supravegherea sistemului judiciar de către Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă;
  • anularea imunităţii parlamentarilor urmăriţi penal;
  • adoptarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale, inclusiv raportarea financiară transparentă în ajunul alegerilor locale din 2015;
  • implementarea reformei cu privire la mecanismul de declarare a averii şi introducerea sechestrării civile a bunurilor nejustificate şi a proprietăţilor oficialilor de rang şi funcţionarilor publici”.

Setul de recomandări a fost elaborat de ONU, Banca Mondială, Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, USAID, Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei, Agenţia de Dezvoltare Austriacă, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, în coordonare cu reprezentanţele diplomatice ale SUA, Suediei, Elveţiei, Germaniei şi Austriei.

Răspunsul guvernului lui Chiril Gaburici: „Vom analiza”

Premierul moldovean, Chiril Gaburici, a afirmat că va „analiza cu atenţie propunerile descrise” şi că va purta discuţii „cu echipa de miniştri şi cu persoanele implicate în chestiunile vizate, pentru a elabora un plan de acţiuni ca să se treacă nemijlocit la implementare”.

De asemenea, el a dat asigurări că Guvernul va continua cursul reformelor, inclusiv în contextul Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Ambasadorul român la Chişinău:„Cetăţenii aşteaptă o justiţie transparentă”

Marius Lazurca, ambasadorul României în Republica Moldova, s-a înscris în linia mesajelor diplomatice date Chinăului. Întro întâlnire cu noul ministru al Justiţiei, Vladimir Grosu, diplomatul român i-a reamintit că „cetăţenii aşteaptă o justiţie transparentă, promptă şi echitabilă”.

„Ambasada României este gata să asigure legătura între Comisia Naţională de Integritate din Republica Moldova şi Agenţia Naţională de Integritate din România, pentru un schimb continuu de experienţe şi bune practici”, a menţionat ambasadorul Lazurca.

Ambasadorul UE la Chişinău: Există o mică voinţă de reformare şi această voinţă e mai mult declarativă

Într-un interviu acordat în urmă cu trei zile unei publicaţii moldoveneşti, reprezentantul UE în R. Moldova, Pirkka Tapiola, a avut o atitudine critică la adresa guvernului.

„Există o mică voinţă de reformare şi această voinţă e mai mult declarativă. De exemplu, am văzut anul trecut câteva cazuri în care au fost aduşi în faţa instanţei câţiva judecători suspectaţi de acte de corupţie. Dar sunt oare aceste cazuri sistemice, sau izolate, sunt ele oare suficiente? Probabil că nu”, a afirmat ambasadorul.

Tomai din cauza neîncrederii UE că la Chişinău se face suficient din ceea ce trebuie să se facă, UE a decis o reducere a finanţării.

“În baza analizei ultimului raport din cadrul Programului de suport pentru reformele din sectorul justiţiei, Uniunea Europeană a transferat mai puţini bani. Am decis să tăiem din tranşa a doua pentru reforma justiţiei din două motive: în primul rând, din cauza lipsei de voinţă politică în reformarea Procuraturii, despre care am vorbit deja, şi din cauza luptei anemice împotriva corupţiei. Am transmis, în acest fel, un semnal de nemulţumire”, a explicat ambasadorul.

Întrebat ce sancţiuni riscă Republica Moldova dacă reformarea justiţiei şi în special a Procuraturii va stagna, diplomatul european a arătat că Moldova pierde bani dacă nu face ceea ce se aşteaptă de la ea.

“Atunci când vom ajunge la următoarea tranşă din suportul bugetar pentru reformarea justiţiei, vom analiza mai întâi progresele înregistrate. În funcţie de acestea vom stabili dacă vom acorda şi de această dată mai puţini bani sau dimpotrivă, poate va fi cazul să transferăm mai mulţi. Există şi posibilitatea, de exemplu, să anulăm întreaga tranşă”, a explicat Pirkka Tapiola.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.3.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Virgil Popescu: Guvernul evaluează scenariul în care Romgaz preia integral participația Exxon la exploatarea gazelor din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Compania poloneză PGNiG s-a retras din proiectul consorțiului care ar urma să cumpere participația Exxon Mobil la asocierea cu OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale… Mai mult

Stiri

Mark Zuckerberg, către angajați: Atenție la alegeri, Facebook nu trebuie folosit ca platformă de instigare la violență

Raluca Florescu

Mark Zuckerberg, șeful  Facebook, s-a arătat îngrijorat cu privire la posibilele violențe ce ar putea urma după alegerile din SUA, îndemnându-și angajații să „facă mai… Mai mult

Stiri

Document / Ionuț Dumitru (VIDEO) – despre problema dezvoltării locale: Bucureștiul concentrează  peste 23% din PIB-ul țării – PIB-ul per capita în Vaslui e de 46% din media națională, iar în București e de 260%

Raluca Florescu

Capitala concentrează apropae un sfert din PIB-ul țării, respectiv 23%, a declarat Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank, în cadrul conferinței „Accelerarea dezvoltării României… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană cere României și Greciei să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice

Raluca Florescu

Comisia Europeană a cerut vineri Greciei şi României să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice, conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale,… Mai mult

Europa

Ucraina / Președintele Zelenski cere parlamentului dizolvarea Curții Constituționale, care a respins mai multe legi anticorupție

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (foto), a cerut vineri parlamentului de la Kiev să dizolve Curtea Constituţională şi să anuleze decizia acestei instanţe prin care au… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Nu majorăm taxe și impozite. Propuneri ale intreprinzătorilor vor fi incluse în programul de guvernare

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban susține că Executivul nu are în plan creșterea de taxe și impozite. “O mai spun o dată, pentru că o dată la… Mai mult

Stiri

Aproape 1.000 de cazuri de Covid la Terapie Intensivă

Vladimir Ionescu

Un număr de 6.546 de noi cazuri de coronavirus au fost identificate în ultimele 24 de ore, la un număr de 36.335 de teste, 22.342 în… Mai mult