marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 martie, 2020

Liderii europeni nu au reușit să cadă de acord, joi, cu privire la amploarea sprijinului de care au nevoie economiile puternic afectate de pandemia Covid-19, dar au și-au acordat încă două săptămâni pentru a găsi un răspuns potrivit care să mulțumească statele din sud și nordul conservator fiscal, transmite Reuters.

Miniștrii de finanțe din zona euro au fost însărcinați cu găsirea unui răspuns economic comun, după discuții care au durat mai bine de șase ore, în sistem de videoconferință.

”Invităm Eurogrupul să prezinte propuneri în două săptămâni. Aceste măsuri vor trebui să țină cont de natura fără precedent a șocului provocat de COVID-19, care ne afectează toate țările”, se arată în declarația comună convenită de liderii statele membre.


”Răspunsul nostru se va intensifica prin acțiuni suplimentare, dacă va fi necesar, într-un mod inclusiv și ținând cont de evoluții, în vederea oferirii unui răspuns cuprinzător”, se mai precizează în declarație.

Liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de ”obligațiuni corona”. MES ar presupune o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat din zona euro.

”Unele state membre au sugerat acele obligațiuni corona”, a declarat cancelarul Angela Merkel la finalul discuțiilor. ”Am punctat că nu toate statele membre sunt de acord cu necesitatea acestora. MES este instrumentul pe care l-aș prefera eu”, a precizat Merkel.

Aliatul său, premierul olandez Mark Rutte a declarat că MES ar fi ”ultima opțiune”, dar chiar și așa, că ar trebui implementat cu anumite condiții. Curtea de la Haga nu ar fi de acord cu emiterea unui instrument de datorie comună, a mai precizat Rutte.


MES a detaliat faptul că liniile de credit de urgență pentru guvernele din zona euro ar putea fi operaționale pentru două ani și ar trebui restituite într-o perioadă de circa zece ani.

Italia și Spania – nemulțumiri vehemente

Premierul italian Giuseppe Conte, țara cel mai dur lovită de criza Covid-19, a militat pentru sprijin practic nelimitat.

”Trebuie să reacționăm cu instrumente financiare inovatoare”, a precizat Conte, într-o declarație de presă.

UE s-a străduit să prezinte un front comun de sprijin economic menit să răspundă efectelor pandemiei, precum și o politică de împărțire a echipamentelor medicale esențiale și de protejare a rezervelor esențiale, după ce statele membre au luat măsuri de izolare și închidere a granițelor pentru prevenirea răspândirii virusului.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, care a prezidat summit-ul de joi, a cerut un nou ”Plan Marshall” (pachetul de ajutor american care a dat startul recuperării Europei Occidentale după al doilea război mondial).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cele 27 de state membre au însă poziții împărțite. Germania și Țările de Jos, care se așteaptă ca până în mai să se disipe efectele crizei, sunt de părere că UE trebuie să mai păstreze din instrumente pentru mai târziu, dacă va fi nevoie.

”Nu putem repeta greșelile crizei financiare din 2008, care au semănat semințele neîncrederii și dezbinării în UE și care au dus la o creștere a populismului. Trebuie să învățăm aceste lecții”, a comentat și Pedro Sanchez, premierul Spaniei, un alt stat european foarte afectat de pandemie.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: