Oficialii NATO iau în considerare amplasarea scutului antirachetă – al cărui scop este protejarea Europei de ameninţărule din Orientul Apropiat şi în special din Iran – şi împotriva Rusiei, arată publicaţia Der Spiegel.
Este o solicitare a statelor din Europa de Est membre ale Alianţei nord-atlantice, în contextul temerilor suscitate de Rusia după intervenţia în Ucraina. Numai că această solicitare a divizat Alianţa militară.
Susţinătoarele acestei idei sunt Polonia, dar şi statele baltice, Lituania, Letonia şi Estonia. În pregătirea întâlnirii de săptămâna vviitoare din Ţara Galilor, cele patru ţări le-au solicitat celorlalţi membri ai Alianţei să arate deschidere pentru un astfel de plan. Argumentul lor este că se simt ameninţate dupăinvazia Rusiei în Ucraina.
Majoritatea membrilo NATO – şi în special Germania – se opune acestei propuneri, avertizând că ea nu ar duce decât la o provocare inutilă a Moscovei. Reprezentanţii acestor ţări au avertizat că poziţia constantă a Alianţei, de ani de zile, a fost că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva rusiei, că are un obiectiv pur defensiv. O concluzie pe această temă a fost amânată până la reuniune la nivel înalt de săptămâna viitoare.
Pe de altă parte, nucleul dur a reuşit să obţină ceva înainte de summit: măsurile de reasigurare pentru Polonia şi statele baltice – adică amplasarea a patru companii şi numeroase zboruri de recunoaştere la graniţa NATO – nu vor expira după un an, aşa cumfusese iniţial stabilit.
Angela Merkel a cerut ca acţiunile militare să fie supuse din nou aprobării NATO după un an. Însă poziţia sa singulară a făcut ca, în final, Berlinul să renunţe la ea.
