Comisia juridică a Camerei Deputaților a avizat favorabil un proiect de lege ce extinde imunitatea judecătorilor de la Curtea Constituțională.
Dacă proiectul inițiat de Adnagi Slavoliub (foto; grupul minorităților) ajunge lege, judecătorii CCR vor avea cea mai extinsă imunitate din România, fiindcă ei nu vor mai putea fi anchetați fără acordul a două treimi din judecătorii Curții.
Proiectul a trecut de Comisie cu trei voturi împotrivă (USR) și 14 pentru, astfel încât are o susținere largă din partea partidelor parlamentare.
Demn de menționat este că discuția pe această inițiativă legislativă vine exact în ziua când Instanța supremă a trimis la CCR o excepție pe abuzul în serviciu care l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, de acuzațiile din așa numitul ”Dosar Bombonica”.
(Citiți și: Dosarul lui Liviu Dragnea ajunge la CCR: Se va discuta de la ce valoare minimă a prejudiciului abuzul în serviciu este infracțiune)
De ce imunitate beneficiază Acum membrii CCR:
Art.66 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precizează:
„Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
Cum s-ar putea schimba art. 66 și ce imunitate ar urma să aibă :
„Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați sau percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale…
Încuviințarea prevăzută de alineatul precedent se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale, după ascultarea judecătorului în cauză„
Aceasta înseamnă că judecătorii CCR ar deveni demnitarii cu cea mai extinsă imunitate, deoarece ar beneficia, pe de o parte, de o imunitate precum cea a miniștrilor, dar sporită: conform legii privind responsabilitatea miniștrilor, aceștia nu pot fi anchetați decât cu aprobarea președintelui sau cu aprobarea camerei din care fac parte, dacă sunt parlamentari.
Trebuie menționat că imunitatea miniștrilor se referă doar la fapte săvârșite în această calitate, pe când în cazul judecătorii CCR nu se precizează nimic de genul acesta.
Pe de altă parte, reamintim că în cazul parlamentarilor nu este nevoie de ridicarea imunității decât dacă este vorba despre arestare, nu și de anchetare.
În plus, dacă pentru pierderea imunității parlamentarilor este nevoie de votul majorității, pentru judecătorii CCR va fi obligatorie aprobarea a două treimi din plenul Curții.
Ce argumente invocă inițiatorul
Argumentul forte invocat în Nota de fundamentare a proiectului este nevoia imeprioasă de a institui „măsuri concrete și disctincte prin care să se elimine, anticipat, orice posibilități de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale”.
Adnagi Slavoliub consideră că proiectul său ar face judecătorii CCR se bucure de o imunitate simetrică celei aplicate miniștrilor și parlamentarilor.
Consiliul legislativ: O astfel de imunitate nu are consacrare constituțională
Singura instituție din partea căreia a fost emisă deocamdată o opinie este Consiliul legislativ, care cere reanalizarea propunerii:
„Fără a ne pronunța asupra oportunității soluției legislative propuse privind necesitatea încuviințării plenului Curții Constituționale pentru efectuarea urmăririi penale împotriva judecătorilor Curții Constituționale, apreciem că aceasta ar trebui reanalizată, având în vedere că o astfel de soluție legislativă reprezintă instituirea unei imunități sui-generis, care nu are consacrare constituțională.”
Cadou suplimentar: La finalul mandatului, judecătorii CCR pot deveni avocați sau notari, fără examen
Proiectul le oferă judecătorilor de la CCR și un alt cadou, prin propunerea de a introduce la art. 69 un nou alineat.
Art. 69 precizează, în forma actuală a legii:
„După încetarea mandatului ca urmare a expirării perioadei pentru care el a fost acordat, judecătorul are dreptul să revină în postul ocupat anterior, dacă numirea sa la Curtea Constituţională s-a făcut cu condiţia rezervării acestuia.
(2) În cazul în care judecătorul ocupa un post de magistrat, rezervarea postului este obligatorie.
(3) În perioada cât este rezervat, postul prevăzut la alin.(1) şi (2) poate fi ocupat numai prin contract de muncă pe durată determinată.”
Proiectul aprobat marți de Comisia juridică a Camerei Deputaților propune adăugarea unui nou alineat (4):
„După încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curții Constituționale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.”
CCR discută din nou abuzul în serviciu
Acest proiect vine într-un context în care au apărut în spațiul public numeroase acuzații privind deciziile politice ale CCR, după poziția exprimată în cazul anchetei DNA privind OUG 13 (privind modificarea codurilor penale).
Curtea Constituțională a fost acuzată că a instituit o nouă imunitate pentru aleși, întrucât a stabilit că miniștrii nu pot fi investigați pentru emiterea de acte normative.
De asemenea, trebuie amintit că instanța supremă a acceptat marți sesizarea Curții Constituționale pe o excepție ridicată în Dosarul Bombonica de fosta soție a liderului PSD, Liviu Dragnea, inculpat și el pentru instigare la abuz în serviciu.
Problema pe care CCR va trebui să o lămurească este constituționalitatea lipsei unui prag valoric minim al prejudiciului peste care abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune.
În ”Dosarul Bombonica”, DNA a trimis în jduecată mai multe persoane pentru că au aranjat și au permis ca două femei să fie plătite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, timp de peste șase ani, deși lucrau la organizația locală a PSD, organizație condusă la vremea respectivă de Liviu Dragnea.
